O să fiu fericit când…

1

autor text Andra Calenic, rubrica Dreptul la Cuvant

Cred ca fiecare dintre noi putem să găsim o groază de continuări la propoziţia „O să fiu fericit când…”; de exemplu, când o să am mai mult timp, când o să fiu bogat, când o să am o maşină, un corp perfect, o familie, jobul de vis etc. Adică la un moment dat, într-un timp nedefinit din viitor, nu acum. Acum nu e destul de bine. Parcă nu merge totul ca pe roate, iar dacă ne uităm puţin la cei din jur ne apucă indivia, căci „găina vecinului întotdeauna-i mai grasă”: ceilalţi au cu siguranţă mai mult şi sunt mai împliniţi. Ne place să ne amânăm fericirea, indiferent de ce înseamnă ea pentru fiecare dintre noi.

„Happiness is not having what you like, but liking what you have”

Mi se pare foarte adevărată zicerea asta; cred că fericirea stă mai mult în atitudine, decât în ceea ce avem sau facem. Înseamnă să avem puterea să scormonim prin praful de fiecare zi, prin noroi chiar, şi să găsim bucăţele de diamante acolo unde nu am fi crezut. E tare ciudat când ele stau mari şi strălucitoare în faţa noastră, dar noi nu le vedem şi preferăm să ne plângem de cele câteva firicele de praf.

Oricât de mult ai avea, poţi fi în continuare nemulţumit, dacă ai uitat să trăieşti cu zâmbetul pe buze şi să te bucuri de ceea ce eşti. După ce ai ajuns în posesia unui job sau a unei afaceri din care câştigi bani, vrei, de exemplu, o maşină de fiţe. Apoi un elicopter, un partener perfect, un restaurant, un hotel, un lanţ hotelier; apoi un ziar, un ziar şi un post tv, apoi un trust media, apoi un partid. După, ai vrea parcă şi o funcţie publică de seamă, să fii preşedinte, preşedinte de onoare etc.

Nu e nimic condamnabil în a dori să ai sau să fii mai mult, în a evolua şi a te schimba; dimpotrivă. Însă e trist când faci asta fără să fii nicio clipă fericit şi sperând cu disperare că ceea ce vei deveni te va face, în sfârşit, împlinit. Goana după perfecţiune şi după fericirea totală se trasformă într-o vânare de vânt dacă nu guşti din viaţă (în felul tău). Uiţi să te bucuri de priveliştea de pe drum, crezând că doar destinaţia îţi va aduce împlinire.

Sigur că nu putem fi în orice moment fericiţi, ar fi absurd. Însă putem învăţa să apreciem mai mult ceea ce avem ACUM şi să fim recunoscători pentru asta.

——–

Sursă imagine

autor text Andra Calenic

Facebook

Despre autor

avatar

Eu sunt Andra. Îmi place să descopăr locuri noi şi să le cutreier la pas. Mă scufund uneori în lectură, în căutarea unor momente de linişte care îmi încarcă bateriile. Scriu cu drag despre ceea ce mă face fericită, privind mereu la lucrurile bune din jurul meu. Iubesc ceaiul, ciocolata neagră şi oamenii zâmbitori. Pentru că şi eu sunt unul dintre ei:) Pentru mai multe pilule de optimism, încearcă şi aici www.zambetsisanatate.ro

Un comentariu

  1. avatar

    asa este ,oricat am avea tot nu ar fi deajuns….. am devenit rai, invidiosi si asa m ai departe si ffoarte multi dintr e noi nu vor sa recunoasca asta si este un lucru foarte rau pt ca tin sa va anut ca ne autodistrugem noi fiind asa si comportandune astfel…pacat..

Comentează