Salut Traian! Spune-ne cate ceva despre tine.
Am 29 de ani si in ultimii 8 am facut proiecte in educatie. Acum 3 ani, impreuna cu cativa prieteni am hotarat sa cream o universitate alternativa. Nu prea ne imaginam ca lucrurile vor merge asa bine si asa repede dar au mers si in doi ani vom lansa universitatea. Rostul ei este sa contribuie sau chiar sa declanseze daca e nevoie, o revolutie in educatie. M-ai intrebat de mine si eu iti spun de revolutia in educatie pentru ca asta sunt eu in primul rand. Simt ca m-am nascut pentru obiectivul asta si cel mai bun lucru care mi s-a intamplat in viata este sa descopar de ce ma trezesc dimineata. De atunci, viata mea e frumoasa in fiecare zi pentru ca e dedicata unui scop. Chiar daca rar, mai fac si alte lucruri in afara CROS. Maine, de exemplu, lucrez toata ziua la prezentarea pentru TED dar pe la mijlocul zilei ma duc vreo doua ore in skate-park cu rolele.
Cum ai ajuns la ideea de revolutie in educatie?
Coordonam un proiect care isi propunea sa promoveze Procesul Bologna ca instrument de schimbare a invatamantului superior si aveam traininguri in vreo 20 de universitati. La training aveam un exercitiu despre universitatea ideala. Asa a inceput sa incolteasca ideea si pe masura ce crestea, ne dadeam seama ca e aproape imposibil ca o universitate dintre cele de acum sa se transforme in ce ne doream noi. Si cum ideea incoltise prea tare in mintea noastra, ne-am apucat noi sa o facem de la zero.
Lasand un pic viata profesionala la o parte, care ar fi cea mai importanta lectie pe care ai vrea sa le-o dai nepotilor tai?
N-o sa le dau lectii. O sa le creez cat mai mult spatiu sa experimenteze si sa invete singuri fiecare lectie de care au nevoie. Mi-ar placea sa invete sa fie curajosi, daca asta se poate invata. Asta ii va ajuta sa invete toate celelalte lectii.
Care a fost cel mai tare lucru care ti s-a intamplat in ultima saptamana?
Cred ca cea mai tare e aia cu semnalizatorul. Eu am o Dacie care de vreo luna are un semnalizator spart. Acum cateva zile am gasit un semnalizator pe parbriz. Cineva mi-l facuse cadou. Al doilea lucru tare a fost azi cu formularele de 2%. Ma duc sa iau 2 formulare de la o companie partenera si primesc o intrebare: „cate ati strans?” si eu zic ca sunt vreo 70 fata de 500 cate ne-am propus. Raspunsul vine: „Aaa … da-mi o ora sa vad ce pot sa fac” si ma intorc peste o ora si ma mai asteptau 4 formulare. Apoi merg sa iau alte doua si erau de fapt 13. Si nu e vorba de formularele alea, e tare cand oamenii pun si ei umarul. E cel mai frumos mod in care cineva iti spune ca ce faci tu conteaza.
Avand in vedere ca la sfarsitul saptamanii vei fii speaker la TEDxYouth@Bucharest, ce le-ai transmite oamenilor care vor fi prezenti la eveniment?
Le-as spune ca acest TEDx are toate ingredientele sa fie o zi memorabila, ca pluteste ceva in aer si ca simt ca acolo se vor intampla lucruri speciale. Pentru mine e un moment mare pentru ca am de impartasit o idee care ma entuziasmeaza la maxim. E optimista, e out-of-the-box, e produsul a 8 ani de intrebari si experiente si n-am mai articulat-o niciodata asa cum o voi face la TEDx. Deabia astept sa imi spuneti ce credeti despre ea.
