In alta lume, in alta civilizatie, in alta epoca…Sahara Marathon

0

Avem placerea si onoarea sa-ti prezentam cateva povesti fascinante despre curaj, disciplina si motivatie de a face realitate din vise. *Andrei Rosu alearga. Alearga in unele din cele mai interesante locuri de pe glob. A făcut primul pas de maratonist la Polul Nord si nu s-a mai oprit pana nu a demostrat ca poate mai mult. A luat decizia de a parcurge 7 maratoane pe 7 continente!

Primul episod din seria de povesti cu Andrei a fost despre Australia. Al doilea episod a fost despre povestea fascinanta a maratonului din Chile. Acum iti prezentam povestea din Sahara…

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

In alta lume, in alta civilizatie, in alta epoca…Sahara Marathon

In otombrie 2010 ma uitam pe lista maratoanelor care ramasesera de alergat in cadrul proiectului 7 maratoane, 7 continente si ma gandeam: „ce frumos ar fi ca, macar la unul dintre acestea, sa alerg impreuna cu o echipa de romani!”. Urmatorul pas a fost sa dau lansez pe blog o invitatie: „Veniti cu mine in Sahara!”.  In doar cateva saptamani, 4 alti corporatisti ca mine (dintre care 2 urmau sa alerge primul maraton din viata lor!) spuneau DA!  – spre marea mea bucurie – si ne apucam de antrenamente, impreuna…

Inceputul lui 2011 a gasit lumea araba in plin proces de schimbari politice, cu framantari sociale si lupte de strada. In aceste conditii, participarea la un maraton in Algeria nu parea a fi cea mai inspirata alegere. Si, totusi, organizatorul maratonului Sahara ne-a anuntat ca totul este sub control si lucrurile decurg conform planului, astfel ca ne-am facut bagajele si ne-am urcat in avion…

Cu 3 ore intarziere, avionul (plecat din Madrid) a aterizat la 5 dimineata pe aeroportul militar din Tindouf, un fel de autogara din cel mai uitat sat din Romania . Cine se mai plange de aerogara Baneasa…sa stie ca exista si locuri mai hardcore. Cei 2 vamesi militari, aflati in cea mai mare cazatura de aeroport, fumau tigara de la tigara si aplicau vize intr-o relaxare totala…

Pe la ora 6.00 am plecat spre tabara de refugiati Smara, imbarcati in 2 autobuze cum nu am mai vazut la noi din copilarie, iar bagaje incarcate in 2 camioane. Dupa o ora si jumatate am ajuns la marginea Algeriei, in tabara unde urmeaza sa stam timp de o saptamana.

La 7 si 30 era bezna totala, iar la 7 si 31 lumina ca la noi la pranz. Am fost suficienti de rapizi pentru a fotografia rasaritul… Temperatura a crescut brusc de la 5-6 grade la vreo 15. Dupa 30 de minute am fost luati in primire de gazdele noastre, o familie formata din 10 frati si surori, rude ale presedintelui republicii Saharawi. Deci, va rog, avem pile la nivel inalt…

Tabara de refugiati este ENORMA, cu mii si mii de case facute din chirpici si corturi haima. Locul in care am stat arata mai bine decat ne asteptam. Un fel de grajd, din chirpici, destul de calduros, respectiv racoros (depinde de momentul zilei), foarte incapator pentru cei 5 saci de dormit, 5 geamantane si 2 mese pentru servit mancat si baut ceai. Pe jos si pe pereti , covoare.

Am stat la povesti cu gazdele noastre, intr-o spaniola-mima-gimnastica aproximativa dar eficienta. Sunt niste oameni EXTRAORDINARI, simpatici, primitori, deschisi la minte (au o mentalitate surprinzator de vest-europeana) si care fac tot posibilul sa iti fie bine. Am primit cadou din partea lor costume traditionale, iar noi i-am cadorisit cu cometice, medicamente, haine, dulciuri, mancare (conserve) etc.

Ne-am simtit in alta lume, in alta civilizatie, in alta epoca…

Despre maraton. In ziua maratonului vremea a tinut, totusi, cu noi, pentru ca am avut vant, ceea ce a facut mai suportabila temperatura extrema (ajunsa la un moment dat la 43 de grade). Pe alocuri, am avut parte si de mici furtuni de nisip, care scadeau serios vizibilitatea, dar nu neam simtit in in niciun moment in pericol.

Startul a fost dat din tabara El Aaioun, printre localnici care ne aplaudau frenetic, camile, case de chirpici si cotete cu capre si gaini. Traseul a trecut prin 3 tabere de refugiati, El Aaioun, Awserd si Smara.

Am fost frapat de saracia lucie in care traiesc. Copiii se joaca cu pungi, ambalaje, cutii goale de conserve si fiare vechi…

Cea mai frumoasa dar si cea mai grea parte a traseului a fost intre km 30 si 35, cand am alergat pe dune, deci am reusit sa imi vad visul cu ochii… Partea mai putin vesela a acestor dune a fost nispul de care am beneficiat in adidasi si care a provocat tuturor participantilor basici, unghii cazute etc. Noi am scapat cu unghiile intregi, dar mergem destul de greu din cauza basicilor…

Intr-un final ‚apoteotic’, toti 5 am terminat maratonul, dupa 5 ore si ceva. Marele premiu nu a fost medalia de finisher ci accesul la un dus…!!

Deformarea profesionala ma obliga sa mentionez cifrele maratonului din Sahara…

– mai mult de 1% dintre participanti (5) au fost romani . Total tari reprezentate: nu stim cifra exacta, dar am intalnit alergatori din Germania, Austria, Slovenia, Spania, Polonia, Irlanda, Anglia, SUA, Argentina, Finlanda, Italia, Mexic, Algeria, Saharawi si … Romania

– camile intalnite pe drum: minim 100

– cantitatea de apa / isotonic bauta in timpul maratonului: in jur de 5 litri / persoana.

– cantitatea de nisip din adidasi (la finalul cursei): minim 200 grame / persoana…

– timp petrecut in Sahara: 7 zile.

– ceaiuri baute: aproximativ 350 (7 zile x 5 persoane x 10 ceaiuri / zi)

A fost una dintre cele mai grele alergari din viata mea (cu atat mai mult ii felicit pe coechipierii mei!). Pentru mine, un lucru este clar: prefer sa alerg la -40 decat la +40…

–––––––––––––-

*Andrei Rosu

Andrei Rosu, dupa cele 8 ore de lucru intr-o multinationala, ne arata cum putem sa ne construim viata asa cum ne dorim.  El a luat decizia de a se reinventa si de a deveni un model pentru copiii sai. A făcut primul pas de maratonist la Polul Nord si nu s-a mai oprit pana nu a demostrat ca poate mai mult. A luat decizia de a parcurge 7 maratoane pe 7 continente. Si pentru ca provocarea nu era destul de mare pentru el, Andrei a hotarat sa duca acest concept mai departe, alegand sa participe si la 7 ultra-maratoane pe tot atatea continente, devenind astfel unul dintre mandrii ambasadori ai Romaniei in lume. Andrei mai are 2 ultra-maratoane pana sa devina primul om din lume care a alergat 7 maratoane si 7 ultra-maratoane pe 7 continente.

Cititi mai multe despre aventurile lui Andrei Rosu pe andreirosu.wordpress.com


Facebook

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează