De la taraf la afaceri comunitare, in Iancu Jianu

1

Pentru că, în decursul activităţii sale, echipa Fundaţiei PACT a adunat atât de multe poveşti de succes, cu oameni plini de entuziasm, care au reuşit să schimbe mentalităţi, să împingă lucrurile într-o direcţie mai bună, să dea curaj membrilor comunităţii să-şi pună în aplicare ideile şi planurile, România Pozitivă vă prezintă un serial de bune practici, în care Fundaţia PACT descrie activitatea grupurilor comunitare înfiinţate şi coordonate prin programul său, „Învăţare, Participare, Încredere”.

De la taraf la afaceri comunitare, în Iancu Jianu

Episodul nr.3

Sunt născut pe 15 februarie 1958. Am fost un copil care, în clasa a doua, fugea de la şcoală pentru că era acuzat de colegi că era rom. Profesorii veneau să mă ia la şcoală, dar nu puteam să mai merg din cauză că mă făceau ţigan. Am terminat opt clase; şi cu chiu, cu vai, zece clase, pentru că părinţii au considerat că e mai important să mă ocup de meseria de lăutărie, cântam la nunţi. Erau mai importanţi banii pe care puteam să îi aduc acasă, mai important decât studiile. Am terminat profesionala, lăcătuş mecanic, dar nu am profesat niciodată. Acum sunt de meserie cu diplomă de bucătar, dar sunt agent economic. Am un magazin, sunt căsătorit, soţia are aceeaşi vârstă cu mine, am doi copii, unul e la liceu şi mai stă un an până să intre la facultate; celălalt este în clasa a X-a la Liceul Pedagogic.”

Aşa se prezenta Ilie Feraru, zis Lică, liderul organizaţiei Humanity Rom, din Comuna Iancu Jianu (judeţul Olt), în noiembrie 2007. Comuna are o populaţie de aproape 5 mii de săteni, care se confruntă cu probleme grave legate de sărăcie, lipsa locurilor de muncă, educaţie şi formare profesională deficitare. O parte dintre tinerii localităţii sunt plecaţi la muncă în străinătate, iar cei mai mulţi locuitori s-au abandonat agriculturii de subzistenţă. Localitatea are o cincime din populaţie de etnie roma, iar această pondere reflectă gradul de adecvare şi participare a organizaţiei Humanity Rom, fondaţă de sătenii de etnie roma.

Humanity Rom a fost constituit ca grup informal de iniţiativă în 2003, devenind apoi asociaţie înregistrată. Misiunea grupului a fost, încă de la început, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei de etnie roma din comuna Iancu Jianu. „Noi am fost un grup de 7 nebuni, aşa ne ziceam noi […]; un nene, nea Gheorghe, se văita că nu mai are gard. “Care e cauza?” El neavând venit decât 20 de lei, îşi folosise lemnele de la gard ca să facă focul. Şi ne-am hotărât să-i facem noi gard. Noi fiind oarecum “realizaţi”, ne-am gândit că nu va fi prea mare efortul: câteva zile de muncă. Am lucrat o duminică, apoi o sâmbătă şi lumea a început să vină să ne vadă, să ne mai ajute. Aşa ne-a venit idea […] să ne facem o organizaţie. Asta era în martie 2004”.

Un prim proiect de amploare al organizaţiei a constat în înfiinţarea unei societăţi de salubrizare, în cadrul unui proiect derulat cu Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi (CRCR), finanţat cu fonduri Phare: „era atunci CRCR, care implementa nişte proiecte Phare. Am aplicat şi noi. Au fost 200 de aplicanţi, dintre care doar 16 au primit finanţare”. Acest proiect a dus la crearea de locuri de muncă pentru populaţia de etnie roma din comunitate şi la îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a familiilor acestora.

Muzica, un vector al schimbării

Un alt proiect important al organizaţiei îl constituie cel de „Păstrare şi promovare a tradiţiilor populare” (în cadrul rundei a doua a Programului “Învăţare, Participare, Încredere”, în 2005 încă derulat de echipa PACT în cadrul ARDC), prin care a avut loc o modernizare şi dotare a ansamblului folcloric local, au fost organizate cursuri de instruire pentru noii membri ai ansamblului şi alte activităţi educaţionale şi sociale precum excursii de documentare şi spectacole. „La sfârşitul lui 2005 s-a terminat proiectul [n.b. Phare] şi am rămas noi. Am avut mare noroc că actualul PACT lucrau la ARDC şi au lansat nişte proiecte…noi am aplicat. Am câştigat şi aşa a luat fiinţă şi ansamblul, pentru că tarafuri existau care se duceau la nunţi în comună. Aşa am unit toate tarafurile.”

În cadrul acestui proiect, membrii Humanity Rom au beneficiat de sesiunile de instruire oferite prin programul „Învăţare, Participare, Încredere”, fapt care a adus abilităţi de management de proiect şi resurse utile inclusiv continuării programului Phare menţionat. După cum relatează Lică, „Pe noi ne-a ajutat PACT-ul să reuşim. […] Eu consider că prima dată trebuie să învăţăm şi apoi să luăm banii”’.

Un alt proiect ar organizaţiei a constat în igienizarea comunei şi amenajarea spaţiilor verzi, proiect realizat cu resurse mobilizate la nivel local. Humanity Rom a fost implicată ca organizaţie mentor în programul „Participare şi putere de acţiune” şi în “Programul  de dezvoltare a afacerilor comunitare”, derulate de Fundaţia PACT.

De la marginalizare la leadership

Un prim impact transformativ se poate remarca la nivelul membrilor organizaţiei care au participat la sesiunile de instruire organizate de echipa PACT. Humanity Rom este un caz ilustrativ de mobilizare şi dezvoltare prin învăţare şi participare. Remarcabilă este acţiunea transformativă asupra liderului organizaţiei. De la o situaţie de marginalizare socială, de gândire pe o logică a supravieţuirii aici şi acum, se constată o îmbogăţire a perspectivei, dobândire de abilităţi de lucru în echipă, planificare şi generare de opţiuni.

“Eu am participat la mai multe feluri de traininguri. Probabil am fost noi atunci neştiutori, la început. Eu pot să spun că mi-au schimbat viaţa (…) Primul modul şi al doilea mi-au schimbat felul de a privi lucrurile, de a lucra cu oamenii pentru că noi oamenii, romii, avem chestia de a face totul singur: eu pot fi şi judecător şi gardian … Acum asta s-a schimbat. Ei au pus accent pe lucrul în echipă, să negociez. Mijloacele, am învatat, că pot fi şi altele pentru a-mi atinge obiectivele.” – Lică

Proiectele derulate de Humanity Rom au avut o semnificativă participare comunitară din partea categoriei defavorizate a populaţiei de etnie roma, dar nu numai. Dacă în proiectul de dezvoltare a unei societăţi de salubrizare au fost mobilizaţi iniţial 12 voluntari, în proiectul de dezvoltare a ansamblului folcloric au fost implicaţi 47 voluntari. Societatea de salubrizare a dus apoi la crearea de locuri de muncă.

Acţiunile din proiectul de modernizare a ansamblului folcloric au dus la o mai bună promovare media a artiştilor din Iancu Jianu şi la o ulterioară angajare pe bază salarială a acestora.

“… sunt vreo 15-20 de persoane. Si eu fac parte din taraf, am avut filmări pe la TVR2, TVR Craiova, OTV Bucuresti, TVR1- tezaur Folcloric, Favorit, ETNO, am fost la festivaluri, festivalul “Ion Drăgoi” unde am luat marele premiu, avem o mulţime de diplome” – membru taraf Iancu Jianu.

Organizaţia a avut şi un impact educaţional motivând şi chiar susţinând financiar tineri de etnie roma să urmeze cursuri universitare. La nivelul vieţii culturale, Humanity Rom s-a dedicat şi organizării de dansuri populare, implicând voluntari în această activitate.

“Din ’89 nu a mai avut loc niciun spectacol la Căminul Cultural, niciun eveniment cultural. De când am înfiinţat ansamblul şi am participat la concursuri, festivaluri, mai ales că noi am avut nişte excursii din banii pe care îi aveam la sfârşitul anului, a început să se revigoreze activitatea culturală. Avem o bibliotecară care ne-a cerut sprijinul să facă nişte seri culturale, cu citire de carte. Directorul căminului a început să se mai mişte, ceva, mai fragil. Şi copiii de la şcoală care au mai participat la festivaluri au început să pistoneze profesorii, învăţătorii că vor să-şi facă formaţie artistică. Aşa şi cu căluşarii de la grădiniţă. Avem nişte căluşari super la gradiniţă, care au venit la noi acasă ca să îi invăţăm. Deci a avut impact.”

De remarcat este şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre populaţia majoritară de etnie română şi populaţia minoritară roma. Acţiunile Humanity Rom au dus la câştigarea respectului membrilor din partea comunităţii, şi la îmbogăţirea relaţiilor de colaborare interetnică: „Înainte îţi zicea ţigan în faţă. Acum discută cu tine, participă la activităţi. La noi în ansamblu avem membri care vin şi care nu sunt romi. Noi suntem mulţumiţi. Ne pare bine că sunt deschişi.” În prezent, din consiliul director al organizaţiei Humanity Rom fac parte şi membri care nu sunt de etnie roma.

Afacerile comunitare iau avânt

În anul 2007, Humanity Rom a fost printre cele şapte organizaţii comunitare din mediul rural care s-au înscris în Programul de dezvoltare de afaceri comunitare implementat de Fundaţia PACT. Analizând resursele şi nevoile din comunitate, asociaţia Humanity Rom a decis să investească tot în sectorul de servicii – sector foarte slab dezvoltat în regiune. Iniţial, organizaţia a luat în calcul varianta de a dezvolta o croitorie, dar, în urma planului de fezabilitate, costurile s-au dovedit a fi prea mari. Al doilea plan de afaceri testat a fost pentru un salon de coafură-frizerie. Planul s-a dovedit viabil, mai ales că în comună existau resurse umane calificate.

Salonul de frizerie din Iancu Jianu funcţionează din anul 2008. Până atunci, în zonă nu mai exista alt salon de coafură-frizerie pe o rază de aproximativ 20 de kilometri, astfel că urma să deservească nu numai localitatea Iancu Jianu, dar şi localităţile învecinate. Salonul a fost amenajat într-o cameră de 25 de metri pătraţi şi este dotat cu echipament modern: „Până în Craiova nu întâlneşti aşa ceva: oglinzi mari, comfort, scaune reglabile […]”, spune Lică.

Investiţia iniţială – susţinută integral de organizaţie – a fost de aproximativ 80 de milioane de lei vechi. Afacerea a pornit la drum cu două angajate, localnice din comuna Iancu Jianu – o tânără absolventă de liceu şi o femeie dintr-o familie care nu dispunea de alte venituri. Ambele urmaseră cursuri de calificare în domeniu, în cadrul unor programe neguvernamentale, astfel că nu a fost nevoie de investiţii în formarea de personal. În schimb, pentru a susţine costurile de resurse umane, asociaţia a realizat un parteneriat cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin care aceasta din urmă s-a angajat să susţină 75% din salariile angajaţilor, în primul an de funcţionare a afacerii.

Tot din investiţia iniţială a fost susţinută şi promovarea salonului de frizerie-coafură. Cu două săptămâni înainte de deschidere, lansarea salonului de frizerie a fost promovată zonal prin distribuire de afişe şi pliante, dar şi prin difuzarea de anunţuri la televiziunea locală.

Momentan, salonul de coafură-frizerie din Iancu Jianu funcţionează cu o singură angajată, după ce cea de a doua a optat pentru un loc de muncă în străinătate. Afacerea realizează un profit minim, de aproximativ 2-3 milioane pe lună – “să plutească, nu să zboare, a fost gândită”, declară preşedintele asociaţiei Humanity Rom, mulţumit de faptul că iniţiativa lui s-a dovedit sustenabilă. Acoperindu-şi costurile de funcţionare, această afacere comunitară susţine un loc de muncă stabil pentru o persoană din comunitate, şi în acelaşi timp oferă un serviciu, înainte inexistent, atât oamenilor din Iancu Jianu, cât şi altor cinci localităţi învecinate.

Deşi nu este o intervenţie de proporţii, salonul de frizerie din Iancu Jianu este un bun exemplu despre cum membrii comunităţii îşi pot folosi abilităţile şi experienţa de antreprenoriat pentru a dezvolta servicii şi a crea locuri de muncă în comunităţile locale.

Sunt agent economic din ‘99, aveam oarecare experienţă, dar făceam lucruri despre care nu ştiam cum le zice la carte. Am învăţat să fac un plan de afaceri, să testez piaţa, lucrurile astea chiar ajută”, Ilie Feraru, Asociaţia Humanity Rom.

Mobilizarea resurselor şi experienţe de parteneriat

Ceea ce este remarcabil la Humanity Rom constă într-o mobilizare eficientă a resurselor umane, materiale şi logistice în special la nivel local, dar şi extra-local. Entuziasmul pentru proiectele organizaţiei reiese şi dintr-o bună participare a voluntarilor. Abilităţile de delegare a responsabilităţilor şi coordonare de către lideri au un rol important pentru mobilizarea participativă. După cum spune liderul organizaţiei, „[merge]tot pe bază de voluntariat. De exemplu cu taraful […]. Noi i-am lăsat pe ei să aleagă un şef pe care să îl respecte şi să îl asculte şi ei l-au ales. <Cine vrea să se ocupe de transport?> Cineva s-a ocupat. Dar noi supravegheam totul. […] Unde nu pot ei, intervenim noi.”

„Partea financiară a fost asigurată de alţii […] Sunt şi agenţi economici care au participat. […] Am învăţat să facem strângere de fonduri. Am ales să oferim ceva în schimb: am organizat serate, unde să invităm părinţi, agenţi economici, unde să le vindem cântece, pahare pictate de copii, un dans cu Lică.”

La nivel comunitar, pe lângă agenţi privaţi au colaborat în proiecte administraţia publică locală (logistică, resurse materiale), instituţiile de învăţământ (logistică şi resurse educaţionale) şi instituţiile sanitare. La nivel extralocal este de menţionat colaborarea cu AJOFM-Dolj pentru finanţarea parţială a locurilor de muncă în cadrul firmei de salubrizare.

Dezvoltarea comunitară este atunci […] când toţi oamenii sau o parte din comunitate pune umărul să-şi îndeplinească un scop. […] Să faci un lucru pe care îl folosesc toţi. Când faci o societate de salubritate, când faci un ansamblu de care se folosesc toţi – şi copii, şi bătrâni… Cam asta e ideea mea despre dezvoltarea comunitară, dar aş mai zice şi aşa: să nu facă numai comunitatea. Să mai facă şi instituţiile împreună cu comunitatea. Dar cred că le-ar trebui şi lor nişte cursuri din astea. […] Cred că dezvoltarea comunitară nu înseamnă [dezvoltare]numai în plan economic. Cred că trebuie şi în domeniul cultural, şi social şi economic…dar nu numai economic. <În ce măsură Humanity Rom are o contribuţie specifică pe care nu o poate aduce altă instituţie?> În primul rând, voluntariatul: 90% din acţiuni sunt voluntare. Şi [organizaţia] aduce idei, iniţiative. […] Organizaţia îşi ia idei din comunitate.”

În ceea ce priveşte proiectele de viitor, organizaţia îşi propune să realizeze o „primărie a copiilor”, iniţiativă prin care aceştia să îşi dezvolte simţul civic participativ. O altă idee este aceea de a crea un „Sfat al bătrânilor” prin care ideile acestora să fie fructificate în procesul decizional comunitar. Dezvoltarea organizaţiei şi orientarea către proiecte cu miză socială sunt alte aspecte de menţionat.

Persoane de contact pentru Asociaţia Humanity Rom:

Ilie Feraru – telefon mobil: 0721 190 983

Lidia Tufan – telefon mobil: 0723 707274

Email: humanyty_rom@yahoo.com

Citiţi şi:

Episodul nr. 1

Episodul nr. 2

Facebook

Despre autor

avatar

Fundația PACT lucrează direct cu oamenii care trăiesc în zonele rurale şi oraşele mici din sudul României, pentru a crea structuri ale societăţii civile de tipul organizaţiilor comunitare, pe care le sprijină pentru a fi active, eficiente şi eficace, sustenabile şi vizibile în regiunea lor. Viziunea Fundației este ca un număr cât mai mare de oameni din mediul rural și mic urban să fie activi la nivel local, să găsească soluții pentru problemele cu care se confruntă comunitatea în care locuiesc, să contribuie direct la dezvoltarea economică și socială proprie și a localității de care aparțin. Astfel, prin programele și proiectele derulate, Fundația PACT identifică oamenii cu inițiativă din comunitățile din sudul României și îi sprijină cu resurse și informații pentru a dezvolta proiecte relevante în comunitățile lor.

Un comentariu

  1. avatar
    ciutureanu rodica on

    Bravo Lica ! Va felicit pentru actiunile si proiectele voastre .Am participat de multe ori impreuna,la cursuri organizate de PACT,am invatat foarte multe despre dezvoltare comunitara .Sper sa ajunga si organizatia noastra la nivelul vostru.avem si noi o trupa de dans modern si de societate,daca stii mai multe despre festivaluri ,despre concursuri de dans,te rog sa-mi dai de veste !
    Iti doresc in noul an sa ai multe realizari!
    ASOCIATIA CULTURAL-ARTISTICA TINERE SPERANTE,din comuna Birca ,JUDETUL DOLJ.

Comentează