Cum a fost la „Marea Plantare” din Timis?

0

Sâmbătă, 14 noiembrie 2009 s-a întâmplat „România prinde rădăcini” acțiunea „Marea plantare” din judeţul Timiş! De la fața locului, un prieten RomâniaPozitivă ne povestește cum a fost la Marea plantare de la Remetea Mică.

„Pornim sambata dimineata la ora 9.30 de la stadionul Dan Paltinisanu – Timisoara (Curse speciale oferite de RATT asteptau voluntari “cata frunza cata iarba”)

Iesim din Timisoara spre Lipova, la Masloc viram la dreapta si ajungem in Remetea Mica in jurul orei 10.30. Mai facem cateva viraje dupa Remetea (pe un drum care aproape sigur cu o saptamana in urma era infundat dar care acum este pietruit si pregatit sa suporte autobuzele RATT) si iata dealul nostru, „campul de lupta”. D-l Tatulici, nelipsit din peisaj, cu microfonul in mana pe coama dealului ia interviuri celor care au ajuns mai devreme.

padureNe surprinde imediat organizarea impecabila: suntem directionati spre o zona de asteptare unde primim apa si sandwich-ul neelectoral (neasteptat de “ca la mama acasa”), sepcuta verde si una bucata lemn pe care sa ne scriem numele la primul copacel plantat. Ne indreptam spre perimetrul de plantare. Acolo doi padurari ne explica cum trebuie sa procedam cu plantarea propriu-zisa si normele de securitate. Incepem plantarea. Punem cer, sanger si cires. Entuziasmul si buna-dispozitie sunt nelipsite. Usor, usor ne formam echipe de lucru; facem vetrele, gropile apoi padurarii ne aduc puietii si se finalizeaza procesul cu ingroparea lor (a puietilor nu a padurarilor).

Dupa vreo ora dupa ce am inceput sa muncim a inceput sa apara oboseala mai ales ca foarte multi dintre noi, era evident, nu eram obisnuiti cu efortul fizic sustinut. Un sentiment foarte fain te cuprinde atunci cand, obosit fiind, te uiti in jurul tau si vezi sute si sute de oameni care fac acelasi lucru si este ca un imbold sa continui. Nu ne-am “lasat” pana nu am finalizat plantarea intregii parcele desi spre final am ramas mai putini si padurarii tot incercau sa ne convinga ca e de ajuns cat am plantat (si la ei era sambata). Pe la ora 15 am iesit de pe deal victoriosi promitandu-ne unii altora ca nu va fi ultima actiune de acest gen in care sa ne implicam.

Am vazut ca se poate!

– Se poate sa ne organizam complet cu tot ce trebuie. De la mijloacele de transport puse la dispozitie, infrastructura pana la locatie, modul de organizarea a grupurilor de plantare cu responsabili din partea Romsilva, toaletele ecologice pe deal, masina cu apa pentru curatarea de dupa plantare si pana la implicarea si vioiciunea transmisa de catre organizatori.

– Se poate sa ne intrecem cu limitele noastre fizice pentru o cauza buna.

– Se poate sa vorbim foarte frumos unii cu ceilalti, fie ca suntem padurari sau jandarmi sau angajati Retim – salubrizare.

– Se poate sa apreciem lucruri mici, dar care pot avea un impact mare pentru mediul inconjurator.

– Se poate sa ramanem “trazniti” uluiti de cat de mult se poate face intr-un timp scurt, dar cu multi oameni. Din ce zic cei de la maimultverde au fost plantati 25.000 de puieti de catre 1.500 oameni in doar cateva ore.

Acum suntem convinsi ca acel proiect de ecologizare a Romaniei (similar celui derulat in Estonia anul trecut), cu o foarte buna organizare si cu implicarea voluntarilor, va fi o reusita!”

Alin Boicu, Timișoara, noiembrie 2009

Mulțumim Alin!
Felicitări celor care s-au implicat în acest proiect!
RomaniaPozitiva, 17 noiembrie 2009

Facebook

Despre autor

avatar

Om cu dedicare pentru voluntariat, convins ca impreuna cu alti oameni si in jurul unor idei de bine se pot naste minuni sau acte de normalitate, depinde de caz.

Comments are closed.