Aruncat vs. reparat

0

 autor text Andra Calenic, rubrica Dreptul la Cuvant.

20

Ne dorim ca totul să fie perfect, şi asta imediat. Să nu aibă defecte, să nu fie şifonat. Vrem ca un fruct, de exemplu, să fie neted, rotund, fără pată.

Belşugul din jurul nostru ne-a strecurat ideea că totul se găseşte în cantităţi uriaşe, este disponibil oricând şi nu trebuie să mai facem niciun efort să-l obţinem. Nimic nu mai pare atât de valoros încât să merite să ne zbatem pentru a-l păstra. Moda vine şi trece, aşa că înlocuim cu viteza luminii tot ce ne cade prin mână.

 

Trist e că nu facem asta doar când vine vorba de obiecte, ci şi de relaţii.

Dupa o ceartă, suntem gata să aruncăm la gunoi o prietenie fără a vedea dacă nu cumva putem s-o îndreptăm, s-o „reparăm”, fără a ne gândi dacă ceea ce ne-a deranjat atât va mai conta peste o săptămână, o lună, un an. Nu vrem să luăm în considerare motivele celuilalt sau să stăm puţin să judecăm dacă nu cumva şi noi am fi procedat la fel în locul lui.

Ne lepădăm imediat de o relaţie de iubire dacă nu se potriveşte întocmai şabloanelor modelate de revistele glossy sau de poveştile cu Făt-Frumos. Nu mai avem răbdare să ascultăm, nici să înţelegem sau să iertăm.

Ne manifestăm categoric în a rupe relaţia cu o rudă la primul conflict şi lăsăm de multe ori orgoliul să judece şi să se pronunţe în locul nostru.

Unde ne duce această atitudine? La nemulţumire, singurătate, nelinişte, lipsă de încredere…

A încerca să repari ceva nu înseamnă că nu eşti în stare să-ţi procuri o variantă nouă. E un semn că ţii la ceea ce ai îndeajuns de mult încât să-ţi pese. Înseamnă că eşti destul de puternic încât să poţi ierta.

Nu vreau să sugerez că trebuie să ţinem cu dinţii de lucrurile deteriorate iremediabil, care nu mai au cum să funcţioneze. Spun doar că n-ar fi rău să ne gândim de două ori înainte de a lua o decizie.

Iar când se strică ceva, mai întâi să încercăm să-l reparăm, nu să-l aruncăm direct la gunoi. Mai ales dacă este vorba de relaţia cu un om drag.

––

Sursa foto

—–––––––––-

Eu sunt Andra. Îmi place să descopăr locuri noi şi să le cutreier la pas. Mă scufund uneori în lectură, în căutarea unor momente de linişte care îmi încarcă bateriile. Scriu cu drag despre ceea ce mă face fericită, privind mereu la lucrurile bune din jurul meu. Iubesc ceaiul, ciocolata neagră şi oamenii zâmbitori. Pentru că şi eu sunt unul dintre ei:)

Pentru mai multe pilule de optmism, încearcă şi aici:

Zâmbet şi sănătate
blog despre starea de bine:)

—–

 

Facebook

Despre autor

avatar

Eu sunt Andra. Îmi place să descopăr locuri noi şi să le cutreier la pas. Mă scufund uneori în lectură, în căutarea unor momente de linişte care îmi încarcă bateriile. Scriu cu drag despre ceea ce mă face fericită, privind mereu la lucrurile bune din jurul meu. Iubesc ceaiul, ciocolata neagră şi oamenii zâmbitori. Pentru că şi eu sunt unul dintre ei:) Pentru mai multe pilule de optimism, încearcă şi aici www.zambetsisanatate.ro

Comentează