Rezistenta anti-comunista / atelier de lucru la Baia Mare

2

Atelier de lucru „Rezistenţa anti-comunistă” la Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Baia Mare

În perioada 26 martie – 1 aprilie 2010 a avut loc la Colegiul Naţional Mihai Eminescu Baia Mare reuniunea de proiect cu tema „Rezistenţa anti-comunistă”, parte din proiectul Comenius, Învăţare pe tot parcursul vieţii, „Trecut conflictual – viitor comun: Ghid de supravieţuire pentru tinerii cetăţeni europeni”. La reuniune au participat elevi şi profesori din Germania (Staatliche Fachoberschule und Berufsoberschule Erlangen), Lituania (Palangos senoji gimnazija), Polonia (Gimnazjum Publiczne im. Jana Pawła II w Sobkowie) şi, bineînţeles, din colegiul gazdă.

Scopul acestei reuniuni a fost să sensibilizeze elevii şi profesorii deopotrivă asupra aspectelor etice dar şi general umane implicate de participarea la mişcarea de rezistenţă anti-comunistă  imediat după cel de-al doilea razboi mondial în ţările participanţilor. Elevii au descoperit formele pe care le poate lua o miscare de rezistenţă şi care puteau fi repercusiunile implicării în aceasta, cercetând atât vieţile intelectualilor, modele de  integritate morala şi spirituala ale vremii, cât şi ale oamenilor simpli care au ales să-şi exprime deschis punctele de vedere şi să nu plece capul în faţa minciunii şi a degradării.

Programul activităţilor a început plăcut cu vizitarea judeţului Maramureş, pe un traseu turistic, în care un popas important a fost Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Anti-comuniste de la Sighetu Marmaţiei care, alături de memorialul de la Auschwitz şi cel al Păcii din Franţa a fost consemnat de Consiliul Europei în octombrie 1998  drept unul dintre primele trei monumente menite să păstreze vie istoria tragică a Europei. Aici elevii şi profesorii au avut parte de un ghidaj excepţional (mulţumim pe această cale dlor Robert Fürtos si Norbert Kondrad), care i-a ajutat să înţeleagă epoca comunistă şi diversele aspecte ale mişcarii de rezistenţă împotriva acestui tip de dictatură, îndrumare de un excelent profesionalism care a fost, în esenţă, punctul de sprijin al întregii reuniuni de proiect. Muzeul Satului Maramureşean din Sighet le-a oferit participanţilor şansa de a face cunoştinţă cu  arhitectura şi istoria satului tradiţional din nord-vestul ţării si, intrucât nu putea lipsi din traseul cultural regalul „salbelor închinării ortodoxiei” Bârsana, Ieud şi Dragomireşti, precum şi ineditul Cimitir Vesel din Săpânţa, acestea au ilustrat pe viu un ţinut care este el insuşi un muzeu în aer liber.

Activităţile din cadrul Colegiului au cuprins în prima zi de lucru o prezentare a şcolilor şi ţărilor participante, precum şi asistenţa la ore a oaspeţilor, moment în care cei prezenţi „au gustat” din viaţa de licean şi, respectiv, profesor la Colegiul Naţional Mihai Eminescu. Ziua următoare a fost dedicată lucrărilor propriu-zise din cadrul temei proiectului şi care a cuprins activităţi pe parcursul cărora elevii au împărtăşit, analizat, sintetizat şi comentat informaţii din surse şi sub forme diverse, inclusiv fotografii şi documente autentice referitoare la rezistenţa anti-comunistă din fiecare ţară şi au tras apoi concluzii cu privire la aspectele comune, diferite sau inedite ale acestei mişcări de rezistenţă din spaţiul european, la care au ajuns în urma dezbaterilor în grupurile de lucru şi din plen. Fiecare ţară participantă s-a ales astfel cu un portofoliu-mărturie a activităţii efectuate. Iar ca ziua să nu sfârşească abrupt prin muncă asiduă, i-am invitat pe oaspeţii noştri să îşi desfete privirea cu minunatele flori de mină expuse la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare.

Ultima zi a reuniunii a fost un moment dedicat concluziilor şi impresiilor din care vă împărtăşim câteva:
·    Cred că activităţile au fost bine alese, fapt ce mi-a permis să aflu multe informaţii despre perioada comunistă din Polonia, Germania, Lituania şi România. Vizita la închisoarea din Sighet a fost foarte inspirată, pentru că a fost locul unde am putut învăţa cel mai mult despre tema reuniunii şi să scrutez trecutul prin prisma viitorului. Iar faptul că deschiderea programului am făcut-o în excursie ne-a permis să ne cunoaştem mai bine, nelăsând loc pentru „bisericuţe”; astfel am devenit în cel mai scurt timp prieteni cu toţii.                                                     (Kevin, Germania)
·    Faptul că am avut după-amiaza liberă ne-a permis să petrecem foarte mult timp în familie, gustând dintr-un alt stil de viaţă şi un alt fel de tradiţii, lucru ce mi-a deschis orizontul. Mi-am făcut foarte mulţi prieteni. (Anne, Germania)
·    Am învăţat mult din această vizită – despre cât de deschişi sunt românii şi cât de plăcut şi uşor e să legi noi prietenii. Doresc să mă reîntorc în România pentru că am aici mulţi prieteni. (Yvonne, Germania)
·    Cred că programul a fost interesant: am avut multe activităţi, am văzut Muzeul Satului şi mi-a plăcut foarte mult, am aflat multe lucruri despre cultura română, mi-am făcut prieteni şi am învăţat lucruri despre istoria Germaniei, Lituaniei şi a României. (Ola, Polonia)
·    A fost atât de frumos să cunoşti persoane noi, cultura şi tradiţiile româneşti. Mi-a plăcut foarte mult vizita la Muzeul de mineralogie – noi nu avem aşa ceva în ţara noastră. Prin activităţile propuse mi-am îmbunătăţit cunoştinţele de istorie şi de comunicare în limba engleză. Comunicarea cu tinerii români e diferită de cea cu tinerii de la noi din ţară. Oamenii sunt foarte primitori şi deschişi; programul din familie a fost întotdeauna plin – am făcut o groază de activităţi împreună. (Justas, Lituania)
·    Nu numai că am învăţat multe lucruri despre istoria celorlalţi, dar am evoluat mult din punct de vedere emoţional. M-am ales cu o foarte bună prietenă, de la care am învăţat foarte multe în acest scurt timp, am întâlnit oameni excepţionali şi am învăţat împreună să formăm şi să lucrăm într-o echipă. Ideea acestui proiect e minunată! (Andra, România)
·    Mi-a plăcut mult acest program. Cred că am învăţat multe lucruri despre culturile celorlalte ţări şi modul în care acestea au luptat împotriva comunismului. Elevii şi profesorii din ţările străine au fost foarte deschişi şi drăguţi; ne-am simţit foarte bine împreună, am râs mult, am învăţat multe şi ne-am făcut mulţi prieteni. Mi-aş dori să putem repeta experienţa.   (Răzvan, România)

Membrii echipei germane:
Prof. Christian Altmann
Prof. Raimund Schön
Tanja Wahl
Yvonne Mazkal
Anne Heydrich
Kevin Lemmer

Membrii echipei poloneze:
Prof. Teresa Piątek
Prof. Piotr Zimoch
Martyna Brejdak
Patrycja Ciosk
Aleksandra Długosz
Weronika Janikowska
Dorota Kędzior
Maja Michalec

Membrii echipei lituaniene:
Prof. Rima Dargienė
Prof. Jolita Vaičiulienė
Prof. Vilma Urbonienė
Vida Mickutė
Sandra Šenker
Justas Balčiūnas

Membrii echipei române:
Prof. Elena Iercoşan
Prof. Luminiţa Faur
Prof. Teodor Marton
Sorina Tarba
Diana Onea
Roxana Vinţ
Mădălina Dunca
Bianca Chira
Emanuela Ardelean
Andra Leşe
Tanita Cotarcea
Renata Petz
Cristina Bărbuş
Oana Benţe
Loredana Hoza
Alin Manu

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.