Copiii dezavantajaţi sunt în pericol din punct de vedere al accesului la educaţie, avertizează World Vision România după publicarea rezultatelor PISA

0

România este printre primele locuri în lume la decalajul dintre elevii dezvantajaţi şi cei cu statut socio-economic favorabil

București, 5 decembrie 2023. Copiii dezavantajaţi din România sunt  lăsaţi tot mai mult în urmă când vine vorba de accesul la educaţie, arată rezultatele PISA publicate astăzi. Fundaţia World Vision România face apel la autorităţi să ia măsuri urgente în privința creșterii echității în sistemul educațional și de protecție a copiilor. România este pe primele locuri în lume la decalajul de performanță între elevi, raportat la statutul socio-economic, alături de Slovacia, urmate apoi de Ungaria, Israel și Taiwan, se arată în ultimul raport PISA. Totodată, România se clasează pe penultimul loc în UE la evaluarea PISA, înaintea Bulgariei, care a înregistrat regrese semnificative. Din totalul celor 81 de țări și teritorii participante la testările PISA, România se situează pe locul 45, cu un punctaj mediu semnificativ mai mic decât media OECD. 

Diferența de scor dintre copiii avantajaţi şi cei dezavantajaţi a crescut cu 24 de puncte în 2022 față de ultima testare PISA din 2018. Cea mai mare diferență dintre elevi este înregistrată la proba de Matematică: 132 de puncte, mai arată rezultatele PISA.

Mai mult decât atât, diferenţa dintre elevii cu performanţă la cel mai înalt nivel şi cei cu performanţă scăzută este extrem de mare în România. Practic, doar 5% dintre elevi au obţinut scoruri foarte mari la testările PISA 2022, în  timp ce 33.2% au obţinut scoruri foarte mici. Comparativ, media OECD este de 13.7% elevi performanţi de top şi 16.4% elevi cu performanţă scăzută. De exemplu, în Marea Britanie sunt 17.9% elevi performanţi şi 12% elevi cu performanţă scăzută, iar în Polonia 15.3% sunt elevi performanţi şi 11.9% elevi cu performanţă scăzută. Scorul cel mai bun îl are Singapore, unde avem 44.5% elevi performanţi şi 4.2% elevi cu performanţă scăzută. 

La proba de ştiinţe, doar 1% dintre elevii din România s-au încadrat la cea mai înaltă performanţă (media OECD este de 7%). La Matematică, aproximativ 7% dintre elevii defavorizați din România au reușit să obțină scoruri în primul sfert al performanței. În medie, în țările OECD, 10% dintre elevii defavorizați au obținut scoruri în primul sfert al performanței la matematică.

Conform raportului PISA, decalajul de performanță la Matematică, raportat la statutul socio-economic, al elevilor este cel mai mare în România și Republica Slovacă, urmate de Ungaria, Israel și Taipeiul Chinez. Studenții dezavantajați din țările OECD au de șapte ori mai multe șanse, în medie, decât elevii avantajați să nu atingă abilitățile de bază la matematică. Când vine vorba de citit, șansele de a avea o performanța scăzută sunt de peste cinci ori mai mari pentru elevii dezavantajați decât colegii lor avantajați. 

Aproape jumătate dintre copiii din România sunt analfabeţi funcţionali şi în risc de sărăcie

România este pe primul loc în UE în ceea ce priveşte nivelul de sărăcie al copiilor: peste 41.5% dintre copiii din România şi aproape jumătate dintre adolescenți (44,5%) sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, procent care a crescut în urma pandemiei, potrivit Eurostat. Procentul se suprapune cu cel al elevilor de 15 ani care nu au reușit să treacă nivelul de bază la testările PISA. 

“Practic, mare parte dintre elevii care nu îndeplinesc nivelul minim de analfabetism funcțional vin din familii vulnerabile, cu cel mult opt clase și venituri modeste, care nu-și pot ajuta copiii la teme sau să se pregătească pentru examenele naționale. Așadar, diferența pe care o face statutul socio-economic al familiei este fundamentală, când discutăm rezultatele testărilor PISA, în favoarea copiilor care au camera lor pentru a învăța, propriul calculator, posibilitatea de a face meditații în privat, au acces la resurse educaționale online și offline, au o bibliotecă acasă, participă la activități culturale și au părinți cu studii superioare și locuri de muncă bine plătite. World Vision România face încă o data apel la autorităţi să ia măsuri pentru a creşte accesul la educaţie de calitate pentru toţii copii.  În mod contrar, ne vom uita peste alţi patru ani la încă o generaţia lasată în urmă.

Există şi rezultate care au înregistrat îmbunătăţiri, de la care putem porni în construirea soluţiilor pentru reducerea inechităţilor şi pentru susţinerea copiilor dezavantajaţi. Dintre acestea amintim: implicarea părinţilor (46% dintre directori au spus că cel puțin jumătate dintre părinții s-au implicat din propria inițiativă în discuții cu profesorii despre parcursul copiilor acestora în 2022. Comparativ, în 2018 procentul acestora era de 34%),  83% dintre elevii din România au raportat că își fac prieteni ușor la școală (media OECD: 76%), 69% dintre elevi se simt încrezători sau foarte încrezători în utilizarea unui program de comunicare video și 65% dintre elevi se simt încrezători sau foarte încrezători în a se motiva să facă școala, dacă şcolile se închid din nou”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România. 

Cauzele care au dus la decajul dintre copiii dezavantajaţi şi cei cu statut socio-economic favorabil la rezultatele PISA

Rezultatele PISA nu ar trebui să ne surprindă dacă ne uităm la rezultatele copiilor la examenele naționale. Din elevii înscriși în clasa I în 2011, doar 42,3% au trecut Bacalaureatul în 2023, iar în mediul rural, procentul scade la 27,7%. Totodată, patru din zece elevi din mediul rural au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a din 2023. Numărul lor a crescut cu 10% față de anul trecut, avertizează organizația. Totodată, numărul de medii sub 7 este de două ori mai mare în rândul elevilor de la sate față de colegii lor din mediul urban. 

În primul rând, discutăm despre slaba participare a copiilor și tinerilor în sistemul de învățământ obligatoriu. Absența din sistemul școlar are drept concecință rezultatele dezastruoase pe care le vedem la testările internaționale și nu numai.  Mai mult de unu din trei adolescenţi din mediul rural lipsește de la şcoală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie, potrivit World Vision România. 

La nivel național, rata de părăsire timpurie a școlii este de 15,6%, cu mult peste media UE (9,6 %). Iar în mediul rural situația se agravează la 24,5%. Asta înseamnă că unu din patru tineri a terminat cel mult ciclul gimnazial, conform Eurostat.   Problema pleacă încă de la grădiniță. În 2021, doar 75,6 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 3 ani și vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu erau înscriși în învățământul preșcolar. Acest procent se situează cu mult sub media UE (92,5 %), problema fiind și mai gravă în mediul rural, mai atrage atenția Fundația World Vision România. 

Mai apoi, o altă cauză importantă este lipsa de motivație și resurse a profesorilor. În școlile rurale, numărul redus de clase forțează adesea profesorii să predea materii în afara calificărilor lor, afectând calitatea educației, mai arată și ultimul Monitor al Educației publicat de Comisia Europeană.  Pe de altă parte, 76% dintre profesori își doresc să fie mai respectați, iar 39% spuneau în timpul grevei că speră ca Guvernul României să fie mai interesat de învățământ, potrivit unui sondaj realizat de World Vision România. Totodată, ultimul raport TALIS (Teaching and Learning International Survey) arată că unul din trei profesori experimentați (peste 10 ani de experiență) ar trebui să-și schimbe școala pentru a asigura o prezență echitabilă a profesorilor cu experiență în școlile din România. Cu alte cuvinte, în țara noastră avem de-a face cu o distribuție inechitabilă a profesorilor experimentați versus cei la început de activitate didactică. 

Impactul pandemiei: 31% dintre elevii României au avut probleme cu temele pentru acasă

Conform rezultatelor PISA 2022, în timpul școlii online, 31% dintre elevii din România au întâmpinat probleme cel puțin o dată pe săptămână în înțelegerea sarcinilor pentru temele de acasă, iar 26% dintre elevi au avut dificultăți în a găsi pe cineva care să-i poată ajuta cu temele.

Aceste rezultate confirmă faptul că în perioada crizei de COVID-19 sistemul de învățământ s-a confruntat cu mai multe provocări. De la lipsa de acces a profesorilor și copiilor la dispozitive la învățământul online și dificultatea cadrelor didactice de a adapta lecțiile și interacțiunile din clasă în mediul remote la impactul negativ asupra sănătății mentale și a comportamentului elevilor. 

Potrivit studiului “Educația și viața copiilor în vreme de pandemie” realizat de World Vision România: 

  • 73% dintre profesori erau de părere că nivelul de calitate a educației a scăzut, iar 48% dintre părinți aveau aceeași opinie. 
  • 47% dintre profesori afirmau că cel puțin 25% dintre elevii lor au pierderi de învățare din cauza pandemiei. 
  • 64% dintre profesori au observat că mulți copii se concentrează mai greu la clasă. 

La nivel național, peste 900 de mii de copii au avut acces limitat la dispozitive pentru școala online, mai arată și datele de la IRES . 

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 55 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem programe educaționale (învățare și dezvoltare) cu diverse tematici și am lucrat cu peste 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.