Magia Sărbătorilor: Crăciunul şi Anul Nou de odinioară

0

Nu ne imaginăm Crăciunul fără cozonaci, colindători sau brad împodobit, cum nu ne închipuim intrarea în noul an fără o cupă de şampanie. N-ar fi grozav să aflăm, în sfârşit, de când şi cum au apărut, de fapt, aceste obiceiuri?
În 10 decembrie, la Grand Hotel Continental, istoricul Georgeta Filitti ne aduce poveşti despre oameni din alte vremuri, la evenimentul „Magia Sărbătorilor: Crăciunul şi Anul Nou de odinioară”, organizat de Fundaţia Calea Victoriei.

Sfârşitul anului înseamnă o aşteptare înfrigurată deoarece Crăciunul şi Anul Nou sunt o provocare. Aşa a fost totdeauna, chiar atunci când Moş Crăciun era Moş Gerilă iar sărăcia era aproape generalizată.
Cum sărbătorim? Cum ne îmbrăcăm? Ce cadouri facem? Ce ne dorim să primim?

În România tradiţională lucrurile intraseră pe un făgaş de obişnuinţă. Cine era gazdă, pregătea casa, aprovizionarea, verifica feţele de masă, tacâmurile ş.a. Cumpărăturile speciale (caviar, batog, ficat de gâscă, lichioruri, şampanie) se făceau, la Bucureşti, la Dragomir Niculescu, Enescu, Elenescu, Iordache. Majoritatea familiilor îşi avea furnizorul de vin (dacă nu-l aducea de la ţară), tot aşa îşi asigura porcul. Prepararea acestuia era o adevărată ceremonie ce se consuma în gospodărie. La Anul Nou “eroul” era curcanul. Fiecare casă îşi avea reţeta de cozonac. Azi unele din ele pot părea fabuloase: 30 de ouă la 1 kg de făină iar după ce erau scoşi din cuptor trebuia să fie linişte mormântală în casă, altfel dumnealui “se lăsa”!

Stabilirea listei de invitaţi era o artă. Erau asortaţi după reguli complicate: obligaţii, perspectiva unor gesturi similare, stabilirea de legături profitabile. În casele bogate se obişnuia strecurarea unui mic dar în şervetul prins cu inel. Alegerea şi personalizarea acestuia era la fel de preocupantă.

Indiferent de condiţia socială, românii se îngrijeau de pomul de Crăciun, de împodobirea lui, alegerea darurilor pentru fiecare (inclusiv pentru colindători). Profesorii în chip special erau colindaţi de elevii lor.
Cei care nu erau gazde, se lăsau invitaţi, având deopotrivă grija ţinutei şi a cadourilor.
Odată cu Anul Nou începea seria balurilor. Cel mai de seamă se desfăşura la Palatul regal. Regii noştri s-au dovedit cu deosebire democraţi. Musafirii erau din toate păturile sociale şi ajungeau la câteva sute.
Petrecerea Sărbătorilor de iarnă în străinătate nu s-a înstăpânit în România decât după 1990.

Prilej de adunare a familiei, a prietenilor în jurul bradului, cu colindători la usă, cu cei care sorcoveau ori veneau cu steaua, Crăciunul şi Anul Nou i-au motivat totdeauna pe români, au fost răstimpul de împăcare, de uitare a duşmăniilor reale sau imaginare care au măcinat mai mereu lumea noastră.

Lector: Georgeta Filitti

Data: 10 Decembrie 2016, Ora: 11:00

Cost: 35 ron, Cost redus (card fidelitate, studenti, pensionari): 30 ron

Loc: Grand Hotel Continental, Calea Victoriei 56, intrare din str. Ion Câmpineanu (Sala Tonitza, et. 4)

Vă puteţi înscrie la adresa contact@victoriei.ro

Despre autor

avatar

Ne-am propus sa oferim celor din jur "delicatese culturale", impachetate in forma unor evenimente sau ateliere care coloreaza si invioreaza peisajul cotidian. La Fundatia Calea Victoriei, discutam despre antropologie, istorie, muzica, pictura, astronomie, filozofie, teatru, mistica si orice alt subiect ne face placere sa abordam. Lectorii nostri sunt personalitati marcante ale vietii culturale bucurestene: profesori universitari, scriitori, pictori, actori etc. Numele fundatiei doreste sa celebreze o perioada efervescenta din istoria Bucurestilor, perioada in care Romania a fost un stat european in adevaratul sens al cuvantului, prin spirit si mentalitate. Vrem, de asemenea, sa sugeram ca exista o cale a victoriei personale prin vizitarea subiectelor culturale si intalnirea cu oameni care au cu adevarat lucruri de spus.

Comentează