E-BOOK GRATUIT: Umorul care (se) învață

0

ONG-iști din Spania, Ungaria, Italia și România au lucrat împreună, anul trecut, într-un program finanțat de Erasmus+, pentru a înțelege cum poate fi folosit umorul în procesul de învățare. Proiectul s-a numit „Humor me” și s-a finalizat cu un the-humor-me-e-book care cuprinde informații documentate despre teorii ale umorului, pe baza concluziilor rezultate în urma unui studiu realizat începând cu luna aprilie 2017 și la care au participat 116 oameni din 16 țări diferite (inclusiv România).

În e-book găsim informații utile și interesante despre cum să folosim umorul în calitate de traineri sau lucrători de tineret, dar și în viața de zi cu zi, ca valoare adăugată la ceea ce facem.

După un seminar organizat în iulie în Spania, echipa Fundației Noi Orizonturi, care a reprezentat România în acest proiect, a susținut mai multe ateliere cu ajutorul cărora a promovat ideea folosirii umorului în procesul de învățare și a prezentat o serie de metode prin care să facem asta practic. Unul dintre aceste ateliere, „Umorul în context educațional”, s-a desfășurat la Școala Gimnazială Ferdinand I din Capitală, cu ajutorul organizatoric al Fundației INOCENȚI.

Valters Melderis, membru al echipei, a oferit celor peste 30 de participanți câteva idei concrete despre cum să folosească umorul în prezentări publice, sfaturile fiind inspirate din cartea lui David Nihil „Do you talk funny?”. „În principiu, ca să aducem umorul în prezentările noastre, putem folosi niște tehnici pe care le folosesc comedieni stand-up. Am experimentat cu acele tehnici și am constatat că chiar funcționează. După sesiune, una dintre participante a spus că nu credea că colega ei poate să fie atât de amuzantă.

Ce anume am făcut? I-am rugat pe participanți să spună o poveste scurta de 2-3 minute despre munca/serviciul lor și le-am dat câteva sfaturi:

–> Să povestim din propria experiență. În acest fel ne asigurăm că prezentarea noastră este originală, unică și scăpăm de teama de a uita o poveste trăită de altcineva și pe care, ca atare, trebuie s-o memorăm pentru a o putea povesti.

–> Să vorbim despre eșecuri și prime dăți. Fiecare dintre noi am avut ocazia s-o dăm în bară. Și poate că atunci când s-a întâmplat n-a fost deloc amuzant, dar cum timpul vindecă tot, e posibil ca mai târziu să ni se pară amuzant felul în care am reacționat. Fiecare dintre noi a avut ocazia să facă în premieră ceva – am zburat cu avionul, am folosi tehnologii noi, am spus cuiva că îl/o iubim. Felul în care am administrat aceste situații poate fi amuzant pentru ceilalți. Disponibilitatea de a râde de tine însuți, de a fi deschis, autentic, va crea o legătură mai bună cu cei din public. Pentru că, chiar dacă poveștile noastre sunt unice, în sentimentele trăite se vor regăsi mai mulți.

-> Glumele sunt construite într-un anume fel, pentru a-și face efectul. Este foarte important, într-o glumă, să păstrezi partea cea mai importantă la sfârșit: începi prin a crea contextul, construiești intriga până într-un punct culminant și bang – la final bagi surpriza care provoacă râsul, amuzamentul. Aceeași schemă poate să ne ajute să ne structurăm și prezentările. Nu înseamnă ca fiecare propoziție trebuie să fie o glumă. Dar în momentele potrivite poate să ne ajute să spunem un lucru important într-un mod amuzant. Iar acest lucru nu ne va ajuta doar să descrețim frunțile, ci și să scoatem în evidență ceea ce vrem să transmitem.

De exemplu, putem spune că – Erasmus+ este un program foarte bun pentru tinerii care doresc să-și dezvolte competențe noi. Sau – Exista pe lumea asta ceva ce poate ajuta tineri din ziua de astăzi să învețe și să-și dezvolte competențe necesare pentru a ajunge oameni de success. Acest ceva este programul Erasmus+. În felul acesta, exagerând lucrurile, oameni vor ține în minte mai bine cuvinte/ propoziții/ informații pe care le considerăm importante.

–> Să folosim regula lui 3. Este o tehnică/modalitate folosită în storytelling și nu numai – o găsim în literatură foarte des. De exemplu, poveștile care încep cu – un tată avea 3 fii: 2 deștepți, dar al treilea mai sărac cu duhul. Sau peștișorul de aur care ne îndeplinește trei dorințe. Sau cei 3 porcușori, din care primi doi sunt leneși și vor doar să distreze, iar al treilea este harnic și deștept. Și am putea să continuăm mult și bine, dar ajung aceste TREI exemple.

De ce funcționează regula lui 3? Se spune că 3 este cel mai mic număre care poate crea un șablon/o structură. Iar în comedie oameni folosesc această regulă ca să introducă surpriza. Ei creează structura/modelul cu primele două cuvinte/fraze, iar al treilea este folosit ca să distrugă această structură. De exemplu – Există foarte multe competențe pe care tineri din ziua de astăzi ar trebui să le aibă pentru a funcționa bine în societatea – empatie, responsabilitate, abilitatea de a ține minte parola de Facebook…. Sau – Mie mi-e frică de mai multe lucruri – înălțime, șerpi, să stau lângă un necunoscut în lift.

Folosind această regulă putem să spunem lucruri importante, dar și să aducem momente de amuzament prin care să păstram atenție publicului la ceea ce vrem să spunem.

–> Să folosim metafore și epitete pentru a aduce la viață informația pe care o prezentăm.

Aceste au fost, pe scurt, câteva dintre sfaturile pe care le-am oferit participanților noștri. Și în scurt timp (30 de minute) fiecare dintre ei a reușit să scrie și să spună o poveste despre munca lui, care a adus zâmbetul pe fața tuturor”.

The Humor me e-book poate fi descărcată de aici: the-humor-me-e-book.

Despre autor

avatar

Misiunea Fundaţiei Noi Orizonturi este de a promova modele de educaţie prin experienţă de calitate, care dezvoltă abilităţi de viaţă în rândul tinerilor, ca o strategie de dezvoltare durabilă a societăţii. Fundaţia Noi Orizonturi îşi doreşte o lume în care toţi tinerii se implică pentru binele comun al tuturor şi simt că pot face o diferenţă în societate.

Comentează