TVA diferențiat și servicii de consultanță pentru întreprinderile sociale?

0

TVA diferențiat și servicii de consultanță pentru întreprinderile sociale – două dintre măsurile propuse de participanții la masă rotundă „Antreprenoriatul social în România – oportunități și provocari”

La nivel European, în cadrul formelor de organizare specifice economiei sociale, activează peste 2 milioane de organizații (aproximativ 10% din totalul afacerilor Europene) care au peste 11 milioane de angajați (6% din populația activă a Uniunii Europene), iar acest domeniu este în continuă creștere.

În ceea ce privește situația din România, deși acest sector nu este la fel de dezvoltat, nevoia de sustenabilitate a organizațiilor din mediul neguvernamental a condus în mod firesc la dezvoltarea de proiecte care funcționează după principiile întreprinderilor sociale printre care, în practica ultimilor ani, putem identifica chiar și exemple de succes.

Cu toate acestea, absența unui cadru de reglementare, a unui statut clar pentru întreprinderile sociale și a unor măsuri eficiente de susținere a lor îngreunează dezvoltarea sectorului economiei sociale.

Cea de-a doua masă rotundă organizată la inițiativa „Actionam responsabil! – Rețeaua socială RSC” (marți, 15 ianuarie) a avut ca temă „Antreprenoriatul social în România – oportunități și provocari” și a reunit peste 20 de participanți – reprezentanți ai autorităților publice, ai companiilor, ai organizațiilor non-guvernamentale, precum și ai unor institute de cercetare și organe consultative ale Uniunii Europene la nivel național. (Lista organizațiilor reprezentate în cadrul mesei rotunde se regăsește la finalul comunicatului).

IMG_6523

Pe agenda evenimentului s-au regăsit următoarele teme de dezbatere:

  • cadrul legislativ actual pentru economie socială și antreprenoriat social în România;
  • modele de bună practică la nivel internațional;
  • nevoia unor legi speciale în acest domeniu – Proiectul de lege privind economia socială și Proiectul de lege privind antreprenoriatul social;
  • forme de organizare specifice economiei sociale;
  • măsuri financiare și non-financiare de susținere a întreprinderilor sociale;
  • probleme cu care se confruntă organizațiile care activează în domeniul economiei sociale.

O primă problemă subliniată de către participanții la masa rotundă a fost aceea că, în absența unei definiții clare și a unor instrumente de măsurare a impactului social (auditare realizată de o terță parte) al entităților ce activează în sectorul economiei sociale, introducerea unor stimulente sau a unor măsuri non-financiare de susținere poate genera discriminări, afectând concurența pe piață liberă sau poate conduce la abuzuri. În acest sens, a fost subliniată nevoia de perfecționare a definiției economiei sociale, așa cum apare ea în Legea asistenței sociale (Legea 292/2011).

IMG_6521

În ceea ce privește stimularea dezvoltării sectorului economiei sociale prin măsuri financiare și non-financiare, printre soluțiile propuse de participanții la dezbatere se află următoarele:

  • introducerea în legea sponsorizării a mecenatului de competență, astfel încât companiile să poată beneficia de scutiri de impozite pentru serviciile de consultanță oferite pro bono întreprinderilor sociale și ONG-urilor;
  • stabilirea unui TVA diferențiat pentru serviciile de interes general;
  • introducerea unor criterii sociale în acordarea contractelor în cadrul achizițiilor publice;
  • oferirea unei perioade de grație care să presupună scutirea de taxe pentru un anumit interval de timp de la înființarea întreprinderii sociale;
  • crearea unei etichete de economie socială, corelată cu un sistem de monitorizare și evaluare a impactului social;
  • profesionalizarea entităților care activează în domeniul economiei sociale pentru creșterea calității serviciilor și a competitivității pe piață, prin transfer de know-how din partea companiilor;
  • campanii ample de promovare a antreprenoriatului social ca soluție la probleme sociale, dar și economice.

 

„Sprijinirea de către stat a antreprenoriatului social și în general, a economiei sociale prin măsuri financiare și non-financiare este un subiect care necesită maximă atenție din partea Guvernului în această perioadă dificilă din punct de vedere economic pentru România, în conditile în care reușim să configurăm un pachet de măsuri care să conducă la transformarea parțială a prestațiilor sociale pasive în subvenții stimulative pentru inserție. Scopul comun al tuturor este de a integra persoanele defavorizate, nu de a le susține prin asistență situația de dependentă față de stat sau ONG-uri specializate.”

 (Rodica Lupu, manager „Actionam responsabil! –  Rețeaua socială RSC”)

***

Sinteza dezbaterii va fi publicată pe website-ul www.actionamresponsabil.ro. 

Programul următoarelor mese rotunde din cadrul seriei „Probleme și soluții pentru stimularea responsabilității sociale în Romania” este următorul:

  • Stimularea responsabilității sociale prin sistemul de achiziții publice – 7 februarie;
  • Antreprenorii și responsabilitatea socială corporativă. Cum ajunge RSC în IMM-uri? Ce poate însemna RSC în IMM-uri? – 5 martie;
  • Raportarea RSC – impusă sau voluntară? Pro și contra reglementării – 2 aprilie;
  • Consumatorul responsabil – 30 aprilie;
  • Instrumente, facilități și stimulente pentru promovarea responsabilității sociale a organizațiilor –  21 mai;
  • Responsabilitatea socială în școli și universități – 18 iunie;
  • Viitorul responsabilității sociale – 9 iulie.

 Organizațiile reprezentate în cadrul mesei rotunde: autorități publice – Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale; companii – Raiffeisen Bank, Unicredit Țiriac Bank, Petrom, EximBank; parteneri sociali – UGIR; organizații non-guvernamentale – Romanian American Foundation, FDSC, Asociația Ateliere fără Frontiere, Asociația React, Fundația Soros, Fundația Pact, Aspen Institute, Young Professionals Club, Asociația Catalactica, Centrul Român de Politici Europene; institute de cercetare și organe consultative ale Uniunii Europene la nivel național: Institutul de Cercetare a Calității Vieții a€“ Academia Română, Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, Comitetul Economic și Social European.

***

 

Mulțumim Romanian American Foundation pentru sprijinul acordat în organizarea evenimentului.

Mulțumim partenerilor media  Cariereonline.ro, CSRmedia, Manager.roPortal HR, Romania Pozitiva, StiriONG.ro, Wall-Street pentru implicarea în promovarea evenimentului.

Facebook

Despre autor

avatar

Eu sunt Andra. Îmi place să descopăr locuri noi şi să le cutreier la pas. Mă scufund uneori în lectură, în căutarea unor momente de linişte care îmi încarcă bateriile. Scriu cu drag despre ceea ce mă face fericită, privind mereu la lucrurile bune din jurul meu. Iubesc ceaiul, ciocolata neagră şi oamenii zâmbitori. Pentru că şi eu sunt unul dintre ei:) Pentru mai multe pilule de optimism, încearcă şi aici www.zambetsisanatate.ro

Comentează