Strada Xenofon şi alte surprize

0

Despre strada Xenofon, una dintre puţinele străzi în trepte din Bucureşti, auzisem de multă vreme, iar prima dată am fost aici iarna asta, când mormane de zăpadă tronau peste tot. De curând am auzit că a fost reparată şi pictată, aşa că n-am rezistat tentaţiei de a mai da o tură prin zonă, mai ales că ştiam cât de pitoreşti sunt clădirile de lângă, deşi majoritatea au nevoie de o renovare consistentă.

Strada Xenofon se află în apropiere de Piaţa Libertăţii şi de Parcul Carol I. Ajunsă aici, am constatat cu uimire că locul este destul de animat, căci mai erau persoane la plimbare, venite să vadă celebra scară. Faţă de data trecută, treptele au fost refăcute şi acum sunt într-o stare bună. Pe ele sunt pictate mai multe clădiri reprezentative ale capitalei, printre care Ateneul, Opera, Palatul Parlamentului, Arcul de Triumf, monumentul din Parcul Carol etc. Picturile sunt realizate în culorii vii, un pic cam ţipătoare, într-o interpretare naivă. Nu pot să zic că sunt chiar pe gustul meu, însă oricum strada arată muuuult mai bine decât cum era înainte.

P7130120

P7130081

P7130082

P7130088

P7130085

P7130089

Am urcat treptele şi am ajuns întră-o mică piaţetă liniştită unde se înalţă cu eleganţă Palatul Şuter, în prezent Carol Parc Hotel. Construită în anul 1906, clădirea se află la cea mai mare altitudine naturală din Bucureşti. Proiectantul a fost arhitectul Adolf Şuter, care, alături de un alt arhitect, Edouard Redont, a fost angajat de regele Carol I în anul 1895 pentru a da o altă faţă zonei din preajma Dealului Filaret şi a realiza aici un parc. În vârful dealului, Şuter a construit actualul palat, în stil arhitectural neoclasic cu elementele brâncoveneşti. În prezent, edificiul găzduieşte un hotel de lux.

Clădirea este superbă, iar amplasarea sa în mica piaţă îi dă un farmec aristocratic. În jur sunt mai multe case, unele extrem de cochete, în acelaşi stil, în timp ce altele încă aşteaptă o renovare care nu mai vine. În faţa hotelului se află un mic rond cu verdeaţă şi flori, iar acum ceva vreme îmi amintesc că aici era şi o statuie, pe care însă n-am mai văzut-o.

P7130095

P7130092

P7130091

P7130099

Din piaţetă coboară lin Aleea Şuter, o stradă mărginită de case vechi, acoperite de vegetaţie, unde din loc în loc mai vezi câte un pisic leneş stând la soare, în compania unei tufe cu flori. Nu ştiu cum e Aleea Şuter în timpul săptămânii, dar duminică seara lumina caldă a apusului desena forme jucăuşe pe case şi era atâta pace aici, că nici nu mi-a venit să cred că mă aflu în Bucureşti.

P7130108

De pe Şuter am făcut dreapta şi am nimerit apoi pe strada Lămâiţei, unde majoritatea caselor se află în paragină, deşi ascund o arhitectură frumoasă, ce emană parfumul altor timpuri. Clădirile sunt dispuse pe terase şi au un aspect foarte variat, cu multe elemente înghesuite, în dezordine. Rezultă un joc de forme care te invită să te apropii şi să descoperi toate detaliile, ca piesele unui puzzle.

P7130110

La intersecţia stăzilor Sloboziei şi Mitropolit Nifon am dat peste o altă casă-palat cu arhitectură interesantă, însă care din păcate suferă din cauza nepăsării.

P7130116

Strada Xenofon şi Aleea Şuter sunt locuri mai puţin cunoscute din Bucureşti, însă cu siguranţă merită o şansă, merită să fie trezite la viaţă prin restaurare, pentru că au un potenţial enorm.

Despre autor

avatar

Eu sunt Andra. Îmi place să descopăr locuri noi şi să le cutreier la pas. Mă scufund uneori în lectură, în căutarea unor momente de linişte care îmi încarcă bateriile. Scriu cu drag despre ceea ce mă face fericită, privind mereu la lucrurile bune din jurul meu. Iubesc ceaiul, ciocolata neagră şi oamenii zâmbitori. Pentru că şi eu sunt unul dintre ei:) Pentru mai multe pilule de optimism, încearcă şi aici www.zambetsisanatate.ro

Comentează