Orașul In-vizibil este conceptul cu care București a intrat în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021

0

Conceptul candidaturii orașului București la titlul de Capitală Europeană a Culturii (CeaC) în 2021 a fost anunțat în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc marți la sediul ARCUB Gabroveni, în prezența Primarului General Interimar, dl. Ștefănel Dan Marin. București intră în cursa pentru titlul de CeaC cu conceptul Orașul In-vizibil.

București este un oraș al contrastelor, adesea conflictual la nivel cultural, social și urban. O mare parte din identitatea şi potenţialul oraşului sunt în prezent scufundate, uitate, nerealizate şi neimaginate.

bucuresti 2021
Admiţând starea fragmentară a orașului, lipsa conexiunilor între acesta și locuitorii săi, precum și lipsa de încredere care îi domină pe aceștia, Orașul In—vizibil își dorește:

• să descopere ce îi unește pe bucureșteni și ce îi face să se implice în transformarea lui
• să identifice și să folosească potenţialul creativ al orașului
• să folosească puterea invizibilă a culturii ca pe un instrument de transformare a orașului şi să-i aducă în centrul acestei transformări pe cetăţenii săi creativi.

Prin toate acestea, programul București2021 își propune să facă invizibilul vizibil.

Conceptul programului va fi dezvoltat pe trei direcţii tematice:

Pierdut și regăsit. În acest sens, vor fi dezvoltate proiecte care să aducă în lumină istoria pierdută, uitată, invizibilă a orașului și a locuitorilor săi, să reactiveze memoria colectivă a bucureștenilor, precum și legăturile pierdute cu Balcanii și restul Europei. Tema de program își propune să reconecteze emoţional orașul cu cetăţenii săi și să remodeleze legăturile cu Europa în contextul secolului 21.

Periferii: înăuntrul și în afara lor. Tema periferiei este gândită din punct de vedere geografic și cultural. Bucureștiul se află la intersecţia Balcanilor cu Europa de Est, fiind, totodată, un amestec divers de etnii și grupuri minoritare. Proiectele construite în această cheie își propun să deschidă orașul și să îl facă accesibil locuitorilor săi, înlăturând barierele invizibile, fizice sau mentale care separă acum cartierele, diversele comunităţi, precum și obstacolele care fac orașul inaccesibil unor grupuri marginalizate.

Microtopii. Pornind de la structura fragmentată a orașului, reflectată în spaţiul public, în sistemul de transport, în scena artistică individualizată, în viaţa culturală neomogenă, programul București2021 propune folosirea energiei creatoare deja existente în aceste microteritorii —grupurile de activism comunitar, artistic şi social, precum şi a legăturii vizibile dintre ele, pentru a construi o nouă reţea de punţi culturale.

”Candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii înseamnă pentru noi o responsabilitate, pe care ne-am asumat-o, o întoarcere către noi înșine și o doză mare de sinceritate: să ne privim problemele în față și să găsim soluții, prin cultură, pentru oraș. Sa scoatem potentialul creativ al orasului la suprafata. Acest proces ne da sansa sa incercam să redăm orașul bucureștenilor. Să învățăm să fim iar mândri de București!” a spus Mihaela Păun, directorul ARCUB.

Programul București2021

În cazul în care București va fi desemnat Capitală Europeană a Culturii, programul cultural și artistic din anul 2021, va fi precedat de o serie de evenimente culturale programate pe parcursul perioadei 2017-2020.

Pentru anul 2021, proiectele derulate vor fi colective și colaborative. O jumătate dintre ele vor avea drept loc de desfășurare spaţiul public, un sfert se vor desfășura în spaţii temporare și un sfert în spaţii culturale tradiţionale. De asemenea, evenimentele vor fi împărţite în mod egal între centru și cartiere. Pentru proiectele care se vor desfășura în spaţii neconvenţionale, vor fi folosite structuri mobile. Intenţia este de a crea o infrastructură culturală temporară și adaptabilă, care se va adăuga celei deja existente. Programul București2021 urmărește să atragă cinci milioane de vizitatori, în jurul a 200-250 de proiecte, ce vor include câte 50 de evenimente pentru fiecare tip de proiect.

Bugetul București2021

Proiecţia de buget pentru Bucureşti 2021 este de 75 de milioane de euro. Estimarea se bazează pe un calcul al nivelului investiţiilor necesare pentru asigurarea unui program substanţial din punct de vedere al calităţii, diversităţii şi distribuţiei geografice.

A fost luată decizia de a desfăşura un program de activităţi în întreaga regiune şi de a asigura investiţii în sectorul cultural pentru o perioadă de şase ani (2017–2022).

”Sprijin și voi sprijini pe parcursul acestui an candidaturaorașului, în special în luna decembrie, când eu sunt convins că vom intra pe acea listă scurtă. E important să știm să promovăm cultura, la nivelul instituțiilor de cultură, cât și din punct de vedere administrativ, partea bugetară, și sunt de acord cu această proiecție făcută până în anul 2021. Fondurile vor fi asigurate din bugetul propriu, așa cum sunt ele previzionate. Aproximativ 50% din fonduri vor fi asigurate de primăria municipiului București” a spus Primarul General Interimar, Ștefănel Dan Marin. ”Nu vom face acest lucru, doar pentru a câștiga un concurs. E important pentru toată lumea să găsim soluțiile prin care toți cetățenii care locuiesc în cartierele mărginașe ale Municipiului București să aibă acces la cultură.” a adăugat el.

*
* *

În februarie 2014, Consiliul General al Primăriei Municipiului București a mandatat ARCUB – Centrul de proiecte culturale al orașului București să desfășoare procesul de pregătire al dosarului de candidatură al orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.
ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București a fost înfiinţat în anul 1996, fiind un serviciu public de cultură aflat sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. ARCUB este singura instituţie de acest fel din România care are rolul de punte între autoritatea locală şi societatea civilă, proiectele culturale pe care le realizează având o importantă componentă socio-educativă.

Titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) este atribuit unui oraș din țări membre sau candidate ale Uniunii Europene pe durata unui an. O dată la trei ani, titlul poate fi deținut și de un oraș dintr-o țară pre-candidată la Uniunea Europeană. Programul este o iniţiativă culturală
emblematică a Uniunii Europene, care se deruleaza începând din 1985. Atena a fost primul oraș care a deținut titlul de CEaC. Titlul este acordat de către un juriu de experți independenți
selectați de Uniunea Europeană. În anul 2021, există oportunitatea ca numele orașului București să se alăture listei lungi de orașe din diverse state europene, ce au purtat de-a lungul timpului, vreme de un an, titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Câteva informaţii despre Strategia Culturală a municipiului Bucureşti

În vara anului 2014 Consiliul Local al Municipiului Bucureşti a mandatat ARCUB – Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti să coordoneze procesul de a formula prima strategie pe termen lung în domeniul culturii din Bucureşti. Impulsul acesta a venit în întâmpinarea deciziei de candidatură pentru CEoC şi a fost gândit în perspectiva unei sinergii între cele două iniţiative pentru perioada 2016-2022. Pentru a îndeplini această misiune, ARCUB a înfiinţat un departament dedicat elaborării strategiei, format dintr-un consultant senior cu o experienţă extensivă în domeniul politicilor şi managementului cultural (Corina Şuteu), precum şi experţi în domeniul politicilor culturale (Ioana Tamaş, Sabina Baciu, Constantin Vică).

Înainte de această decizie nu a existat o strategie dedicată sectorului cultural. Ţinând cont de toate schimbările prin care a trecut oraşul Bucureşti din 1989, lipsa unei strategii culturale a constitut un handicap sever, ce a încetinit procesul de tranziţie şi a marginalizat sectorul cultural în relaţie cu alte domenii ce au deja planuri de dezvoltare şi investiţii.

Strategia culturală a municipiului Bucureşti este bazată pe o cercetare extensivă a sectorului cultural şi creativ:
O diagnoză preliminară care a inclus un număr semnificativ de operatori culturali în acţiuni precum interviuri, focus-grup-uri, chestionar la care au participat aprox. 550 de instituţii publice, ONG-uri, companii private, artişti, freelance-uri, grupuri informale. Studiul a oferit un prim nivel de înţelegere a dinamiciilor sectorului cultural, ghidând astfel direcţia cercetărilor ulterioare;
O cercetare despre investiţiile publice şi private în domeniul cultural în Bucureşti în ultimii opt ani (2007-2015);
O cercetare despre modul bucureştenilor de a petrece timpul liber, în funcţie de diferite grupuri ţintă;
Un barometru cultural la nivelul oraşului, bazat pe răspunsurile a aprox. 1000 cetăţeni;
24 de studii suplimentare despre domenii şi sub-domenii culturale ce nu au fost abordate în diagnoza preliminară;
O cartografiere realizată de Facultatea de Urbanism asupra spaţiilor cu potenţial de activare culturală.

În decursul unui an şi jumătate Bucureşti a reuşit să construiască un proces de strategie culturală coerent, lansând o serie de teme de reflecţie despre viaţa culturală a oraşului şi implicarea cetăţenilor.

Raportul intermediar al strategiei culturale este structurat în jurul a şapte teme strategice ce au fost identificate ca fiind critice şi decisive pentru dezvoltarea pe termen lung a oraşului:

Aceste teme strategice au condus către formularea a şase obiective strategice prioritare:

Procesul de dezvoltare a strategiei culturale va continua în perioada următoare prin realizarea unei cartări a resurselor culturale existente în Bucureşti şi în zonele adiacente (organizaţii culturale, hub-uri creative, evenimente culturale, etc.) precum şi o cartare organizaţională a operatorilor culturali.

Despre autor

avatar

Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă, www.RomaniaPozitiva.ro cu 25 de autori și aproape 30 000 de articole de Bine despre România publicate încă din 2006. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: facilitare de procese de învățare, orientarea spre soluție (psihologie pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, design thinking, managementul echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, teambuilding. Florin a lucrat 4 ani în industria berii alături de InBev având atribuții de training pe mai multe procese de vânzări și de business pentru o rețea cu peste 40 de firme de distribuție de bunuri de larg consum pe întreg teritoriul țării. Florin are experiență ca moderator/speaker pentru diverse evenimente și conferințe: TEDx București, Allianz-Țiriac Management Conference, ASPEN Leadership Program, Leaders for Justice Program, Automotive Forum (Timișoara), “Conferința Anului Viitor”, Inspiro, Bucharest Integrity Gathering, Conferința de Voluntariat, The Conference about Happiness, “Fabricat în Țara lui Andrei”cu NESsT & Petrom, WWF Școli Verzi în Europa, TEDx Galați. Majoritatea clienţilor lui Florin sunt din aria de business, companiile activând în domenii foarte diferite (servicii, IT, automotive, bunuri de larg consum, consultanţă) pe întreg teritoriul ţării. Florin este implicat şi în proiecte de training pentru organizaţii nonguvernamentale. Florin a fost membru entuziast în organizațiile AIESEC Timișoara și ARDOR Banat. Florin desfăşoară şi proiecte de training în sistem deschis („open training”), un exemplu de astfel de program fiind cursul „Train the Trainers” cu Institutul Român de Training și Training Cafe. Motivaţia principală este dorinţa de a schimba lucrurile în Bine în România. Florin este certificat Formator A.N.C., White Belt @ ABInBev. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică uneori chiar clasică și indiană.

Comentează