Opiniile locuitorilor din Cotroceni despre efectele santierului METROREX

0

Proiect „METROREX – unde dai şi unde crapă”

Parcuri distruse prin tăierea copacilor şi transformarea lor în „spaţii de parcare”, case vechi cu structuri de rezistenţă fisurate prezentând riscul propagării fisurilor în toată zona, infiltraţii, risc de epidemie, zgomot, praf, canalizări sparte, carosabil distrus, trafic blocat, dar şi totala lipsă de predictibilitate, comunicare şi de transparenţă a METROREX şi a autorităţilor locale, sunt doar câteva dintre problemele care afectează în prezent cartierul Cotroceni, care reprezintă Zona protejată nr. 45. In faţa acestor grave situaţii create de construcţia Magistralei 5 de metrou (Drumul Taberei – Eroilor), Comunitatea s-a mobilizat.

Poza 1

Poza 2

Inițiativa civică InCotroceni – Oameni, Idei, Poveşti a organizat vineri, 11 martie, o consultare în comunitatea Cotroceni, în legătură cu efectele şantierului METROREX asupra calităţii vieții din cartier. Întâlnirea s-a bucurat de participarea a peste 30 de cetăţeni, locuitori ai Cotroceniului, care şi-au exprimat cu aceasta ocazie opiniile şi îngrijorările cu privire la proiectul şi şantierul METROREX.

Locuitorii de pe Bulevardul Eroii Sanitari, ale căror case sunt direct afectate atât de surparea de teren survenită în luna decembrie a anului trecut, cât şi de lucrările subterane şi de suprafaţă, au povestit calvarul prin care trec zilnic. “La mine, la etajul 2, când Metrorex sapă vertical, casa se zguduie de zici că e cutremur de gradul 6. Efectele sunt: pereţi fisuraţi, fisuri în structura de rezistenţă, toate clădirile din zona gropii sunt fisurate”, a povestit Octavian Panea, locuitor de pe Bulevardul Eroii Sanitari.

„Când am văzut problema, am sunat la 112, au venit poliţiştii, ISU, s-au scărpinat, s-au uitat, le-am arătat, uite, e crăpat aici, grinda stă să cadă”, a relatat membrul comunităţii.

În cadrul dezbaterilor, a fost exprimată îngrijorarea cu privire la siguranţa călătorilor de pe viitoarea Magistrală 5, având în vedere riscul unor prăbuşiri sau surpări din cauza structurii zonei şi a terenului unde se efectuează în prezent lucrări.

„Am fost surprinşi cum de Metrorex şi Astaldi nu au prevăzut apariţia unor astfel de situaţii, având în vedere faptul că se știa că terenul din Cotroceni este mai degraba instabil, zona fiind o fostă mlaștină. Asta poate crea o mare problemă de siguranţă a circulaţiei în metrou, care poate afecta întreaga comunitate din Bucureşti”, a declarat Dinu Drog, unul dintre iniţiatorii consultării publice.

Poza 3

Poza 5

Cetăţenii prezenţi la întrunirea de vineri au completat un chestionar prin care au descris problemele cu care se confruntă şi au identificat posibilele soluţii. De asemenea, cei prezenţi la întâlnire au semnat o petiţie ce va fi depusă la METROREX, prin care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care se desfăşoară lucrările la metrou şi prin care au solicitat transparenţă şi acces la informaţii publice (contractul de achizitie publica, proiecte tehnice, planul de replantare a spatiului verde, programul de lucrari, autorizatii, avize etc.), realizarea de planuri de refacere a spaţiului verde prin consultarea comunităţii, responsabilizare şi implicare în rezolvarea problemelor din partea METROREX, Astaldi şi a autorităţilor locale. Participanţii la consultări au luat în calcul oportunitatea de a cere efectuarea de expertize geotehnice, pentru a se decide cum pot fi continuate lucrările.

Consultarea publică reprezintă o primă etapă a proiectului iniţiat de grupul de inițiativă, urmând ca împreună cu semnăturile strânse să se adreseze o invitaţie publică autorităţilor, instituţiilor şi companiei de construcţii responsabile, pentru a da curs solicitării de expunere a planurilor de consolidare a zonelor afectate, statusul proiectului şi identificarea unor soluții de reabilitare a spatiilor verzi şi a imobilelor afectate.

Consultarea publică de vineri a fost organizată cu sprijinul şi participarea Centrului de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), ActiveWatch, Greenpeace România, asociaţia Atu, Asociația Peisagiștilor din România, Filiala Teritorială București-Ilfov şi a Ordinului Arhitecţilor din România – Filiala Bucureşti, în cadrul proiectului “Creştem comunităţi urbane”, co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Comunitatea din cartierul Cotroceni îşi doreşte finalizarea lucrărilor şi refacerea spaţiului public şi privat afectat. Acest lucru trebuie să se facă în mod necesar prin consultarea celor direct afectați de aceste lucrări, a întregii comunităţi a cartierului Cotroceni.

Echipa InCotroceni

CeRe şi grupul ÎnCotroceni au organizat această acţiune în cadrul proiectului “Creştem comunităţi urbane” co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Despre autor

avatar

Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe este o organizație neguvernamentală a cărei misiune este de a acționa pentru ca deciziile publice să raspundă nevoilor și dorințelor actorilor sociali.

Comentează