Muzeul Abandonului se întoarce acasă în spațiul virtual

0

Muzeul Abandonului împlinește doi ani de la lansare și, pentru prima oară, acest proiect muzeal digital și-a testat capacitatea de existență în plan fizic. Pentru o lună, proiectul “Unboxing Muzeul Abandonului” a fost găzduit de spațiul Cartierului Creativ, unde a testat interacțiunea directă cu publicul. A fost un experiment de tip “muzeul la vedere”, în care laboratorul de lucru al arhivei, proiectele de cercetare, expoziția fizică și VR, echipa de lucru, toate au fost expuse cu transparență prin geamurile spațiului din Amzei 13. În acest răstimp, aproape 1.500 de vizitatori ne-au trecut pragul.

Muzeul Abandonului a reușit să aducă în centrul orașului un subiect care a fost ascuns timp de decenii la periferia conștiinței noastre colective. Peste jumătate de milion de copii au fost abandonați între 1966, o dată cu Decretul care interzicea avortul, și 1997, începutul presiunii europene care condiționa aderarea României la Uniunea Europeană cu reforma sistemului de protecție a copilului. 

“În România nu se discută încă despre aceste crime, așa cum se discută despre Holocaust, de exemplu, în Germania. Din acest motiv Muzeul Abandonului și activitatea sa devin elementele esențiale ale memoriei acestui popor” a spus Dl Pierre-Alain Fridez, parlamentar elvețian şi raportor al Consiliului Europei, aflat la București cu o delegație a Comisiei Europene ce investighează abuzurile asupra copiilor în instituțiile de protecție în timpul regimul comunist. Agenda oficială din România s-a încheiat marți, 5 septembrie, cu o vizită la Muzeul Abandonului și cu o sesiune de interviuri cu supraviețuitori ai sistemului chiar în mijlocul expoziției. 

#Sighet. Cămin-Spital.

Expoziția SIGHET. CĂMIN-SPITAL, ce oferă vizitatorului o experiență virtuală imersivă într-o clădire și o istorie deliberat reduse la tăcere, a avut timp de o lună o oglindă în spațiul fizic, iar vizitatorii au putut vedea și atinge o selecție de obiecte și documente colectate de echipa muzeului din Căminul-Spital pentru Copii Nerecuperabili de la Sighet. Haine sfâșiate și însemnate cu numele secției de care aparțineau copiii, cămăși de forță și jucării mâncate –  în absența imaginilor violente cu copii aflați în situații vulnerabile, vizitatorii au fost invitați să-și folosească empatia, rațiunea și imaginația pentru a asculta poveștile pe care căminul-spital le-a tăcut în ultima jumătate de secol.

#Lumina din întuneric

Muzeul Abandonului nu a expus la Amzei doar banalitatea răului din sistemul de protecție a copilului din perioada comunistă și postcomunistă, ci a pus pe masa muzeului și frânturi de lumină care traversează această bucată din istoria recentă a României.

Timp de o lună, vizitatorii au fost martorii inventarierii obiectelor și documentelor colectate în cea mai recentă expediție de cercetare a echipei muzeului la Castelul Ugron, de la Zau de Câmpie, jud.Mureș pentru a construi un nou etaj în aplicația imersivă a muzeului. 

După ce au trecut printr-un tratament cu radiații ionizante la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, ca măsură de conservare preventivă, obiectele colectate de la căminul de fete care a funcționat în perioada 1963-2012 au primit număr de inventar chiar sub ochii vizitatorilor și au spus povestea unui loc în care speranța și-a făcut loc chiar și în anii grei ai comunismului. În perspectiva viitoarei expoziții MA, Muzeul Abandonului se pregătește de lansare unei noi campanii participative – #luminadinîntuneric – ce va aduce noi perspective personale ale comunității MA asupra fenomenului abandonului.

#ArhivaMA  – Harta Abandonului

În mijlocul spațiului de lucru al expoziției-laborator a “trăit” o hartă vie pe care vizitatorii și-au lipit propriile amintiri despre una dintre cele peste 700 de instituții de protecție a copilului din România. Harta abandonului este o încercare de cartografiere a tuturor fostelor instituții de protecție a copilului. Echipa de cercetători și voluntari MA documentează, treptat, fiecare dintre aceste spații, cuplându-le cu imagini de arhivă, mărturii, amintiri, date statistice sau arhitecturale.

“Până în acest moment noi am trecut prin documentarea a aproximativ 100 de instituții, cu o echipă multidisciplinară care implică istorici, arhiviști, antropologi, jurnaliști plus studenți voluntari. Harta Abandonului se construiește din frânturi. Când am început Muzeul Abandonului, cu doi ani în urmă, nu am găsit nicio listă care să cuprindă toate instituțiile de protecție a copilului din România socialistă, sau măcar numărul lor exact. Ne-am dat seama că trebuie să pornim noi această listă”.  – Iris Șerban, coordonator arhiva MA

“Au fost musafiri care ne-au povestit cum au făcut voluntariat în liceu la căminul de la Păstrăveni, foști angajați ai sistemului care ne-au spus să ne aplecăm și asupra căminului din Odobești, Vrancea. Jurnaliști care încă își amintesc viu terenul pe care l-au făcut în Huși. Arhitecți care au lipit noi locuri pe această hartă vie care pare că se extinde infinit. Oameni care leagă locurile natale de proximitatea unei astfel de instituții au împărtășit povești despre căminele din apropierea copilăriei lor.”  – Ana Maria Ciobanu, jurnalist, membru al echipei MA

#conferințeleMA

În cadrul expoziției au avut loc cinci conferințe care au inițiat publicul în munca nevăzută din diferitele departamente ale muzeului.

Echipa Augmented Space Agency, condusă de Ciprian Făcăeru, arhitectul și scenograful sediului imersiv al Muzeului Abandonului, a povestit despre cum au construit experiența imersivă Sighet. Cămin Spital, una dintre cele mai elaborate producții VR din Europa de Est, anticipând viitorul potențial al instituțiilor muzeale în metavers.

Echipa arhivei MA a prezentat depozitele virtuale ale muzeului ce păstrează astăzi aproape 20.000 de artefacte: obiecte, mărturii, documente scrise, fotografii și înregistrări audio-vizuale. 

În cadrul uneia dintre conferințele MA, vizitatorii Muzeului Abandonului au avut ocazia de a-l întâlni și asculta pe Izidor Ruckel, supraviețuitor al Căminului-Spital pentru Minori Deficienți Nerecuperabili de la Sighet.

„Nu vorbesc egoist pentru că vreau să rememorez acele lucruri”, spune Izidor. „Sunt momente pe care nu le pot povesti fără să mă emoționez, e ceva ce nu pot controla și nu-mi place. Dar o fac pentru că unele lucruri nu s-au schimbat și pentru că știu că povestea spusă cu acest scop poate schimba mentalități. Activitatea mea în public speaking nu este despre mine ca victimă, nu e despre furia și suferința mea. A trebuit să iert și să mă vindec ca să pot vorbi cu scopul de a schimba ceva.”  – Izidor Ruckel, supraviețuitor al Căminului Spital Sighet.

Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ este un proiect independent ce și-a propus maparea culturii abandonului și redarea unei narațiuni istorice a fenomenului abandonului copiilor în România. 

Muzeul Abandonului a fost distins în anul 2022 la Gala Premiilor Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) cu Premiul pentru Incluziune Socială și Dialog Intercultural și la Gala Societății Civile cu trei Premii I la secțiunile: Artă și Cultură, Impact social, Campanii de comunicare pe teme sociale.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 55 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem programe educaționale (învățare și dezvoltare) cu diverse tematici și am lucrat cu peste 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.