Miniștrii Mediului și Apelor din UE se reunesc la București pentru a decide viitorul râurilor din UE

0
  • peste 375.000 de cetățeni europeni cer ca legislația apei să rămână neschimbată
  • unele state membre UE și-au aliniat mesajul cu echipele de lobby care reprezintă interesele sectorului agricol, hidroenergetic și minier
  • grupuri de lobby ale sectorului agricol solicită praguri mai permisive pentru utilizarea pesticidelor

București, 20 mai 2019. Miniștrii Mediului și Apelor din toate statele membre ale Uniunii Europene se reunesc zilele acestea la București pentru a discuta aspecte legate de gestionarea apei în UE. WWF solicită respectarea intereselor celor peste 375.000 de cetățeni europeni care, prin intermediul campaniei #ProtejeazaApa, au cerut ca legislația apei,  Directiva Cadru Apă (DCA), să rămână neschimbată.

În același timp, industrii nesustenabile precum agricultura extensivă, energia hidroelectrică și extracția cărbunelui fac lobby pentru a modifica DCA, fără a se gândi foarte profund la alternative de dezvoltare economică sustenabilă[1]. Dacă ar fi puse vreodată în practică, schimbările solicitate de aceste industrii ar provoca ravagii asupra râurilor și lacurilor din Europa și România. Dar, departe de a obliga aceste sectoare să-și revizuiască atitudinea, unele guverne ale statelor membre UE au elaborat o listă de cerințe similare, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la adevăratele lor interese.

Unele state membre UE și-au aliniat mesajul cu echipele de lobby care reprezintă interesele sectorului agricol, hidroenergetic și minier

WWF atrage atenția, prin raportul Weakening the EU water law: Industry’s wish list (n.r. Slăbind legea europeană a apei: lista de dorințe a industriei) [2], că există o aliniere clară între dorințele unor state membre [3] și cele ale grupurilor de lobby care reprezintă interesele sectorului agricol, hidroenergetic și minier, precum și ale asociațiilor industriale germane. Îi despart, totuși, argumentele justificatoare, care sunt de-a dreptul contradictorii – în timp ce guvernele statelor membre susțin că schimbarea DCA este necesară pentru a menține proiectele ambițioase de gestionare a apei pe teritoriul UE, grupurile industriale solicită astfel de schimbări tocmai pentru că sistemul actual, cred ele, este mult prea ambițios. „Dacă statele membre doresc să fie cu adevărat ambițioase, legislația actuală trebuie menținută, iar accentul trebuie pus pe implementarea corespunzătoare a acesteia pentru a proteja mediul și sănătatea umană”, a declarat Diana Cosmoiu, Coordonator național politici publice în cadrul WWF România.

Sectorul agricol: praguri mai permisive pentru utilizarea pesticidelor și scutire de taxe pentru agricultori

Sectorul agricol susține că a contribuit la o gestionare mai durabilă a apei, însă starea actuală a apelor nu reflectă acest lucru. Conform cercetărilor ample realizate recent de IPBES [4], aproape 75% din resursele de apă dulce din Europa sunt acum dedicate exclusiv agriculturii, iar ecosistemele de apă dulce prezintă cea mai ridicată rată de declin. Poluarea și redirecționarea apei de către agricultură rămân principalele presiuni asupra ecosistemelor de apă dulce din Europa și nu se depun eforturi semnificative pentru a remedia această situație. Obiectivele DCA nu sunt îndeplinite pentru un sfert din apele de suprafață din UE din cauza poluării cu îngrășăminte, pesticide și sedimente.

Cu toate acestea, grupurile de lobby ale sectorului agricol solicită eliminarea principiului “one-out, all-out” al DCA, prin care o apă este considerată sănătoasă dacă toate elementele (lipsa poluării, biodiversitatea, curgerea etc.) prezintă un status bun, iar nota finală este dată de elementul cu cel mai scăzut punctaj. În plus, aceștia mai solicită ca toți consumatorii și toate sectoarele industriale să plătească pentru apa pe care o folosesc – cu excepția agricultorilor, care ar trebui chiar să primească subvenții pentru irigații. Iar în ceea ce privește poluarea, lobby-ul agricol respinge orice restricții suplimentare privind utilizarea îngrășămintelor, precum și praguri mai permisive pentru utilizarea pesticidelor.

Sectorul hidroenergetic – micro hidrocentrale, macro distrugeri

Grupurile din sectorul energetic participă la procesul de fitness check al DCA în special pentru a proteja interesele sectorului hidroenergetic. În prezent există mai mult de 25.000 de centrale hidroelectrice în Europa și sunt unul dintre principalii factori care afectează starea râurilor, ducând la pierderea conectivității, modificarea fluxului de apă și schimbări în ceea ce privește transportul sedimentelor. În ciuda faptului că potențialul hidroenergetic al UE a fost deja valorificat în mare parte, un număr semnificativ de noi centrale hidroelectrice sunt planificate în întreaga Europă. Marea majoritate a proiectelor în curs de desfășurare sunt microhidrocentrale, care generează foarte puțină energie, dar au un efect sever asupra râurilor și serviciilor ecosistemice. În România, sute de hidrocentrale s-au planificat și construit deja în zone montane foarte izolate în mijlocul unor arii naturale protejate. Acestea pun o presiune majoră asupra ecosistemelor sănătoase ale râurilor. Aceste zone trebuie evitate în procesul de planificare din acest sector, pentru a se asigura respectarea de către România a Directivei Cadru Apă și a Directivelor Natura 2000.

Sectorul hidroenergetic solicită slăbirea cerinței de „non-deteriorare” a DCA, care există pentru a garanta că niciun ecosistem de apă dulce nu poate fi deteriorat mai mult decât a fost deja. De asemenea, se solicită ca sectorului hidroenergetic să nu i se aplice solicitările privind recuperarea costurilor pentru implementarea DCA și cele privind prețul apei. Acestea ar trebui să se aplice doar consumatorilor, celor din sectorul agricol și din alte sectoare.

[1] Prin Directiva Cadru Apă statele membre trebuie să se asigure că starea ecologică actuală a corpurilor de apă nu se deteriorează.

[2] Living Rivers Europe, 2019, Weakening the EU water law: Industry’s wish list http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/industry_wish_list_w.pdf

Raportul elaborat de WWF, EEB, Wetlands International, Alianța Europeană a Pescarilor și Rețeaua Europeană a Râurilor – care formează împreună coaliția Living Rivers Europe – este publicat înaintea reuniunii informale a Consiliului pentru Mediu care urmează să aibă loc la București, în perioada 20-21 mai.

[3] Oficiali din mai multe state membre au redactat un document privind viitorul politicii UE în domeniul apei pentru reuniunea directorilor de ape din UE desfășurată în noiembrie 2018. Lucrarea a prezentat mai multe amendamente la DCA.

[4] https://www.ipbes.net/ – Platforma interguvernamentală pentru știință și politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice

Scrisoare a grupului Living Rivers Europe către Consiliul de Mediu trimisă de Living Rivers Europe miniștrilor mediului din statele membre ale UE înainte de Reuniunea Informală a Consiliului de Mediu, din 20 mai, de la București. http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/letter_informal_envi_council_may_2019_.pdf

Despre Directiva Cadru Apă (DCA)

  • DCA este una dintre cele mai progresiste părți din legislația de mediu a UE. Aceasta impune protejarea, îmbunătățirea și renaturarea râurilor, a zonelor umede, a lacurilor și a apelor costiere.
  • În conformitate cu DCA, guvernele UE s-au angajat să asigure nedeteriorarea și să obțină o stare ecologică bună pentru marea majoritate a corpurilor de apă până în 2015 și cel mai târziu până în 2027.
  • DCA impune statelor membre să urmărească obținerea unei stări ecologice cel puțin bune pentru fiecare corp de apă din cadrul districtelor hidrografice. Fiecare stat membru trebuie să întocmească un plan pentru fiecare bazin hidrografic din teritoriul său. Statele membre trebuie, de asemenea, să coordoneze pregătirea planurilor de management ale bazinelor hidrografice (PMBH) pentru bazinele hidrografice internaționale (BHI).
  • Planurile trebuie să includă obiective pentru fiecare corp de apă, motivele pentru care nu sunt îndeplinite obiectivele, dacă este cazul, și programul de măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor.
  • În conformitate cu DCA, Comisia Europeană trebuie să publice un raport privind implementarea Directivei la fiecare șase ani. Raportul trebuie să includă, printre altele, o trecere în revistă a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a Directivei și o analiză a PMBH prezentate în conformitate cu articolul 15, incluzând sugestii pentru îmbunătățirea planurilor viitoare. Primele rapoarte de evaluare a PMBH au fost publicate de Comisie în 2012; acest raport se referă la cel de-al doilea ciclu de planuri de management al bazinelor hidrografice (2015-2021).
  • În același timp, Comisia a publicat un raport privind punerea în aplicare a Directivei privind inundațiile (DI), care evalua planurile de management al riscului de inundații (PMRI), pe care statele membre trebuiau să le prezinte în 2015.
  • Acolo unde a fost pusă în aplicare, DCA s-a dovedit a fi eficientă în atingerea obiectivelor de stare ecologică bună și nedeteriorare a corpurilor de apă, echilibrând cu succes cerințele de mediu, sociale și economice.
  • Directiva DCA este momentan în curs de revizuire standard sub forma unui „Fitness check”/test de fitness. Fiecare lege a UE trece printr-un astfel de proces. Testul va analiza relevanța, eficacitatea, eficiența, coerența și valoarea adăugată la nivelul UE a DCA și a Directivei privind inundațiile. Acest proces include consultarea permanentă a părților interesate și consultarea publică.

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

Despre autor

avatar

Înfiinţată în anul 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.