Linie telefonică de urgență – 021 9647, destinată victimelor incendiului de la clubul Colectiv și familiilor acestora

0

Cum ne dăm seama că noi și cei din jurul nostru putem suferi de tulburare acută de stres (ASD)?

+ Linie telefonică de urgență – 021 9647, destinată victimelor incendiului de la clubul Colectiv și familiilor acestora


stres

Tulburarea acută de stres (ASD) și Sindromul post traumatic (PTSD) se întâlnesc în genere în relație foarte strânsă. Acest lucru se datorează faptului că un diagnostic de PTSD poate fi dat doar la o lună de la experiența unui eveniment traumatic. Cu toate acestea, este posibil ca simptomele PTSD să apară la foarte scurt timp după un eveniment traumatic.

ASD, diferă de PTSD prin faptul că in experiența traumei, există mai multe simptome disociative.

Care sunt simptomele disociative, cum le putem recunoaște?

FLASHBACK
• Există o diferență subtilă între o amintire dureroasă și un flashback. Flashbackul este un gând intruziv care dă senzația pe o durată scurtă de timp de sustragere de la realitate și de retraire a momentelor traumatice. Aceasta disociere se poate manifesta sub forma unui vis cu ochii deschiși în care se pierde orientarea în timp și spațiu, având senzația că suntem transpusi din nou în eveniment, în mod repetitiv, sau singular.

• În timpul gândirii intruzive, există o conștientizare a diferenței dintre trecut și prezent, în timpul unei disocieri trecutul si prezentul fuzionează. Când o persoană are un flashback, acea persoană are senzația de a fi din nou, prezent in momentul traumatic.

Un diagnostic ASD impune ca persoană expusă la evenimentul traumatic să prezinte cel puține trei simptome de disociere (de exemplu, amorțeală, conștientizarea redusă a realitații, depersonalizare, sau amnezie.)

• amorțeala – atat fizică; ca senzație de amorțire a mâinilor, picioarelor, feței, cât și emoțională; lipsă de reacție, apatie
• conștientizarea redusă a realitații: sunteți apatic, nu simțiți ca trăiți în prezent, sunteți lipsiți de capacitatea sau dorința de a vă implica în viața de zi cu zi
• depersonalizare: nu vă mai recunoașteți, vă simțiți străini fața de voi înșiși, vă simțiți falși, neautentici
• amnezie: nu vă puteți aminti segmente din momentul traumatic, sau nu vă puteți aminti evenimentul în sine

In cazul in care credeti ca puteti avea ASD urmăriți următoarele aspecte:

• amintirile evenimentului traumatic revin sistematic, fără a fi provocate conștient
• există blocaje în momentul în care vă amintiți evenimentul, lipsesc părți din amintire
• aveți coșmare cu privire la evenimentul traumatic
• aveți experiența flashback-urilor
• nu vreți să participați în activitățile uzuale, vi se par neinteresante și lipsite de sens
• aveți senzația de a fi un observator extern în viața de zi cu zi
• aveți problem cu somnul
• aveți o stare de iritabilitate sporită
• vă simțiți marginalizat
• aveți dificultăți de concentrare
• evitați locuri, oameni și situații care ar putea să amintească în orice mod de trauma (generalizând înspre orice loc public, orice situație în care există prezența mai multor oameni etc.)

CUM PUTEM AJUTA CÂND O PERSOANĂ APROPIATĂ ARE ASD?

În cazul în care o persoană apropiată are tulburare de stres post-traumatic, relația sau viața de familie pot trece printr-o perioadă mai dificilă. Persoana afectată va fi mai puțin comunicativă, mai închisă în sine, poate chiar mai agresivă sau mai ușor iritabilă. Persoana poate fi emotivă, reacționând foarte ușor la situații simple cu emoție puternică, plans, deprimare, furie, abandon.
În scopul de a avea grijă de o persoana apropiata cu ASD, mai întâi trebuie să aveti grija de voi.

• fiți răbdători și înțelegatori. Este nevoie de timp pentru recuperare. O persoana cu PTSD ar putea avea nevoie să vorbeasca despre evenimentul traumatic în mod repetat , nu limitați durata sau frecvența acestor discuții. Aceasta este parte a procesului de vindecare.
• dacă simțiți că aceste discuții vă încarcă emoțional și vă provoacă un stres, căutați ajutorul unui specialist care să vă ghideze prin acest proces.
• încercați să anticipați momentele de criză. Declanșările comune includ, (dar nu se limitează la): datele aniversare, oameni sau locuri asociate cu trauma, anumite obiective turistice, sunete, mirosuri etc.
• nu luați simptomele personal. Simptomele comune ale tulburărilor acute de stres includ absența de implicare și reactive emoțională, mânia, și retragere din relaționare. Dacă persoana apropiată pare îndepărtată de voi, iritabilă, sau închisă in sine, amintiți-vă că acest lucru nu are nimic de a face cu relația voastră.
• este adesea foarte dificil pentru persoanele cu tulburare acută de stres să vorbească despre experiențele lor traumatice. Nu încercați niciodată să forțați persoana a se deschide sau a vorbi când nu este pregatită să o facă.

GABRIEL DIACONU, medic psihiatru

Nu uitați de linia telefonică de urgență – 021 9647, destinată victimelor incendiului de la clubul Colectiv și pentru familiile acestora, funcționează, de ieri, în regim de call-center și este disponibilă 24 din 24 de ore.

Programul vizează asistenţa și consilierea psihologică de specialitate a tururor persoanelor care au fost expuse incendiului de la Colectiv, victime, atât a celor care se află încă internați,cât și a celor care au fost externați, aparținători, medici, paramedici, asistente sau alte persoane care au acționat la fața locului. Sesiunile de consiliere vor fi oferite în cabinetele de specialitate sau, la nevoie, în spitalele în care sunt internați pacienții.

Echipa de specialitate a acestui program este coordonată de dr. Gabriel Diaconu, medic psihiatru, și este formată din psihologi şi psihiatri specializaţi în consiliere psihologică şi psihoterapie.

Programul se va derula pe o perioadă nedeterminată. Linia telefonică este pusă la dispoziție de către Colegiul Psihologilor din România și MedLife.

„Căutăm să extindem intervenția și în orașele riverane, funcție de cerere și nivelul de necesitate. În momentul de față, am încheiat contactul cu toate spitalele unde se află internați supraviețuitori, la nivel de management și echipe de psihologi, și le-am oferit resursă umană, personal și logistică suplimentară disponibilului lor pentru asistarea atât victimelor cât și familiilor lor. Știu că unii postează pe FB că aparținătorii nu au vorbit cu psihologi, sau că există probleme de comunicare dintre ei și echipele locale, hospitaliere. Unele lucruri sunt dincolo de controlul nostru, operațiunea noastră se bazează pe bună încredere și solidaritate. Eu nu pot controla daca un manager de spital limitează accesul familiilor la resurse. În cazul în care acestea simt că nu sunt ajutate local, îi încurajez să sune la numărul unic și vor primi asistență”, spune medicul psihiatru Gabriel Diaconu

Medicul Gabriel Diaconu (Mind Care) este unul dintre voluntarii Grupului de ajutor #ImpreunaRezistam (www.facebook.com/ImpreunaRezistam)

Mulțumim,
Grupul de ajutor #ImpreunaRezistam

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează