Donka – „o uimire continuă”. În FNT

0

Festivalul Naţional de Teatru prezintă în premieră în România spectacolul „Donka – O scrisoare către Cehov”, text şi regie Daniele Finzi Pasca, o producţie a Companiei Finzi Pasca, Elveţia şi a Festivalului Internaţional de Teatru Cehov, coproducător Théâtre Vidy – Lausanne.

Reprezentaţiile din cadrul FNT sunt programate să aibă loc în zilele de 29 şi 30 octombrie, de la orele 20:30, la sala Studio a Teatrului Naţional Bucureşti.

LOGO FNTDonka – O scrisoare către Cehov” a avut premiera absolută în 29 ianuarie 2010, la Mossoviet Theatre din Moscova, (fiind o comandă a Festivalului Internaţional de Teatru Cehov) şi a fost considerat de către săptămânalul britanic The Stage „Cel mai bun spectacol” şi „The Greatest Moment of  the Year 2012”.

Folosind magia circului, Pasca aduce un omagiu lui Cehov printr-un adevărat eveniment vizual, un spectacol de dans, acrobaţii, jonglerii şi echilibre fragile.

Finzi Pasca se scufundă de această dată în viaţa lui Cehov, în scrierile sale şi în jurnalul său, decodificându-i notele şi comentariile, dând formă celebrelor şi enigmaticelor tăceri cehoviene.

Donka, în limba rusă, înseamnă clopoţelul fixat pe undiţă şi care sună atunci când peştelele muşcă. Conform Wikipedia, Cehov adora pescuitul, pentru el fiind un mod de a se abandona în meditaţie. Autorul spectacolului, fascinat de această imagine şi mereu în căutarea „stării de iluminare” în activitatea sa de creator, pescuieşte în această mare de fantezie a circului pentru a da viaţă unui poem vizual cu obiecte şi corpuri în suspensie.

Donka

O distribuţie extraordinară de actori internaţionali, clovni decadenţi, muzicieni, dansatori şi acrobaţi animă scena, în timp ce muzica Mariei Bonzanigo invadează sala, purtându-ne în îndepărtata Rusie. Ascultăm muzică de acordeon, valsuri, romanţe vechi şi coruri tradiţionale, în timp ce o întreagă galerie de personaje cehoviene defilează in spaţiul creat: eterni studenţi, medici, visatori, burlaci, fete tinere în doliu. Momente ale unei lumi pierdute se succed, însoţite de ciripitul păsărilor, foşnetul vântului prin ramuri, umbre chinezeşti şi explozii de culoare. „Uimire continuă!”- notează pe site-ul lor – nu doar statistic – artiştii Companiei Finzi Pasca.

Bucurându-se de statutul de invitat special al ediţiei a 24-a a FNT, spectacolul „Donka – O scrisoare către Cehov” este penultima creaţie a lui Daniele Finzi Pasca – deja confirmat ca o figură de frunte pe scenele internaţionale, autor al unor spectacole de neuitat cu Cirque Éloize şi Cirque du Soleil .

Regizorul Daniele Finzi Pasca despre spectacol:

„Sunt un colecţionar de momente, de detalii, de mici informaţii particulare. Teatrul meu este făcut din imagini care se suprapun, despre care nu se poate întotdeauna vorbi ca fiind în linie dreaptă. Este o stare continuă de aluzie, şi de a pretinde că anumite lucruri s-au întâmplat într-adevăr. Îmi plac tăcerile, pauzele, momentele suspendate, probabil, pentru că, practic, de ani de zile am fost în căutarea naturaleţii, a nonşalanţei pe scenă.

M-am decis să-l dezvălui pe Cehov, plecând de la detalii, de la lucrurile particulare din viaţa şi din paginile sale şi nu numai. M-am gândit să dau formă tăcerilor conţinute în jurnalele şi notele sale şi să creez imagini plecând de la adnotările sale.

Provin dintr-un teatru profund impregnat de limbajul clovnilor, al jonglerilor, de magica şi delicata lume a acrobaţilor. Aşa îl voi povesti pe Cehov; pentru asta mă voi înconjura de aceiaşi complici dintotdeauna, creatori cu care am colaborat de-a lungul anilor şi cu care împărtăşesc nu numai o estetică şi un mod de gândire cu privire la teatru, ci mai degrabă o pasiune pentru protejarea lumii noastre imaginare.

În acest spectacol vor fi obiecte suspendate într-o tragică fragilitate care se vor topi încet ca gheaţa în lumina soarelui, ca ceara lumânarii. Vor fi balansuri precare dansate de actorii noştri, vor fi clovni, poetici şi decadenţi, dar decadenţi într-un mod elegant. Vor fi şi muzicieni live precum şi o orchestră simfonică şi un cor minunat. Va fi mult alb, poate nişte albastru şi apoi, pete de sânge, mici, ascunse ca urmele acelei boli care l-a consumat încet, cu crize de tuse, pe scriitor. Vor fi pături dintr-un spital de ţară, corbi şi alte păsări, vântul printre ramuri, un copil căruia-i arde pieptul de febră, sunetul unui clopot de biserică, bărbaţi ascunşi sub cearşafuri, actori care declamă ca actorii, probabil un incendiu, un pic de singurătate, o grădină, un lac, şi un clopoţel al cărui sunet indică faptul că un peşte a luat în sfârşit, momeala.”

Daniele Finzi Pasca s-a născut într-o familie de fotografi şi a crescut, practic, în camera obscură a tatălui său, mergând pe urmele bunicului şi stră-bunicului său.

Daniele cunoaşte lumea circului prin intermediul gimnasticii, iar mai târziu face primii paşi pe scenă sub îndrumarea unui clovn pe nume Fery. În 1983 pleacă India, unde lucrează ca voluntar într-un proiect pentru a ajuta bolnavii în fază terminală. La întoarcerea sa în Elveţia, fondează Teatrul Sunil,  împreună cu Maria Bonzanigo, şi fratele său Marco. Din această colaborare s-a născut o tehnică de teatru pe care au denumit-o Teatro della Carezza (teatrul mângâierii).

În 1995, Finzi Pasca este condamnat la o scurtă şedere în închisoare în urma unor acţiuni contestatare sociale. În această perioadă, el finalizează „Icaro”, un monolog imaginat pentru un singur spectator. Interpretat de către Daniele în şase limbi diferite, de-a lungul ultimilor 20 de ani „Icaro” a vizitat întreaga lume şi a avut mai mult de 700 de reprezentaţii. Acest spectacol a definit esenţa stilului şi estetica companiei Teatro Sunil.

În anii care au urmat, Finzi Pasca a scris şi regizat peste 25 de spectacole cu acest teatru.

În 2003, el scrie şi pune în scenă „Te Amo”, spectacol produs de Poramor Producciones şi Teatro Sunil, în 2005 produce împreună cu Cirque du Soleil spectacolul „Coreo” (care a fost vizionat de peste trei milioane de spectatori din întreaga lume), iar în 2006 realizeaza regia celei de-a XX-a ceremonii de închidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Torino.

Este laureat al numeroase premii de prestigiu.

Despre autor

avatar

Eu sunt Andra. Îmi place să descopăr locuri noi şi să le cutreier la pas. Mă scufund uneori în lectură, în căutarea unor momente de linişte care îmi încarcă bateriile. Scriu cu drag despre ceea ce mă face fericită, privind mereu la lucrurile bune din jurul meu. Iubesc ceaiul, ciocolata neagră şi oamenii zâmbitori. Pentru că şi eu sunt unul dintre ei:) Pentru mai multe pilule de optimism, încearcă şi aici www.zambetsisanatate.ro

Comentează