Descopera povestea si frumusetea unuia dintre cele mai cunoscute genuri de pictura: natura statica

1

Fundatia Calea Victoriei va invita din 22 mai, in seri de miercuri, sa descoperiti povestea si frumusetea unuia dintre cele mai cunoscute genuri de pictura: natura statica. 

De la Cosmin Ungureanu, istoric de arta, vom afla cum sa descifram adevaratul mesaj al tablourilor pictate in acest stil, dincolo de simpla percepere a formelor si culorilor.

Ne vom concentra atentia asupra Naturii statice in Tarile de Jos (sec. XVII) si vom intelege cum, in timp, natura statica a trecut de la oglindirea realitatii la construirea ei.

 

Natura statica in Tarile de Jos

 

– in veacul al XVII-lea –

 

fundatia calea victoriei

 

Ca gen pictural autonom, natura statica (stilleven) s-a constituit relativ tarziu, abia in prima jumatate a secolului al XVII-lea. Geneza ei, precum si inflorirea deplina, se leaga de geografia Tarilor de Jos (teritoriul ocupat actualmente de Belgia si Olanda) si in mod particular de mutatiile socio-politice, culturale si economice survenite in intervalul 1550-1650.

 

Cu toate acestea, natura statica nu este o inventie intru totul moderna. Sub o alta terminologie si cu un aspect sensibil diferit, ea este mentionata inca din secolul I d. Chr. (Pliniu cel Batran). Prin urmare, pe parcursul instituirii ei ca tema in sine, in veacurile XVI-XVII, referinta la autoritatea Antichitatii clasice se imbina inextricabil cu inventivitatea, necesitatile si specificitatea Tarilor de Jos. Bunaoara, unul dintre aspectele cele mai frapante este varietatea (si coerenta) categoriilor acestui gen: mese incarcate, ghirlande si buchete florale, imagini de tip Vanitas sau formule combinatorii implauzibile (intre obiecte aievea si imaginea lor).

 

Aceasta problematica, extrem de interesanta, a naturii statice ca „arta a descrierii” unui context cu totul particular, cu o bogata ramificatie si mai ales cu o ingeniozitate inepuizabila, face obiectul unei suite de patru prezentari structurate astfel:

 

1. Context & geneza (sec. XVI-XVII)

 

In ce masura este asumata, in geneza naturii statice, resuscitarea unui gen antic ca program coerent? Cum este adaptata referinta antica la contextul local? Pe de alta parte, aparitia naturii statice presupune trecerea de la un motiv marginal (felurite obiecte incluse intr-o scena cu personaje) la subiectul in sine. Cum se petrece aceasta operatiune de decupare, izolare, „inramare”? Ce semnificatii sunt disimulate in aranjamentele de obiecte cotidiene?

 

2. Banchete & mese incarcate

 

Devenite un veritabil imperiu economic, Tarile de Jos se confrunta cu situatia unui considerabil surplus material care, intrat in imaginarul colectiv si transpus in pictura, nu mai este privit dintr-o perspectiva etica (luxurie, risipa etc.), ci in termeni estetici, ca fidela reflectare a avutiei. De aici deriva imaginea mesei incarcate excesiv cu vanat, legume, alimente etc., in care se exerseaza indeosebi Pieter Aertsen si Frans Snyders.

 

3. Ghirlande & buchete florale

 

In pictura neerlandeza, tematica florala se instituie catre sfarsitul veacului al XVI-lea, precedata de interesul analitic pentru botanica, de aclimatizarea unor specii exotice (laleaua, intre altele, catre 1560), de moda intocmirii ierbarelor, dar mai cu seama de ilustratia stiintifica. In aceste imprejurari, lui Jan Brueghel cel Batran (mezinul lui Pieter cel Batran) ii revine meritul de a fi contribuit la consolidarea acestui gen pictural prin cel putin doua inovatii: ghirlanda incadrand o imagine sacra si buchetul somptuos.

 

4. Naturile de tip Vanitas; iluzionism & tertipuri picturale

 

Adeseori, o natura statica infatiseaza altceva decat ceea ce pare a fi, interpretarea ei presupunand recursul lasimbolismul deghizat – spre exemplu, lamaia decojita ca metafora a „desfasurarii” observatiei, craniul sau bula de sapun ca semn al desertaciunii etc. Astfel, natura statica trece, in timp, de la „oglindirea” realitatii la „construirea” ei, printr-o sumedenie de asocieri si moduri de reprezentare implicand, la limita, inselarea ochiului. Cel mai spectaculos caz este cel al lui Cornelis Norbertus Gijsbrechts, maestru neintrecut al panopliilor cu obiecte marunte, dar si al manevrarii (iluziei) realitatii figurate.

 

Lector: Cosmin Ungureanu

Data incepere: 22 Mai 2013; Ora curs: 19:00

Numar ateliere: 4; Frecventa: saptamanal, miercuri

Tip: Teoretic

Cost: 150 ron; Cost redus (card fidelitate, studenti, pensionari): 140 ron

Loc: fundatie, str. Popa Soare nr. 40, et. 1

Inscriere la contact@victoriei.ro

Despre autor

avatar

Ne-am propus sa oferim celor din jur "delicatese culturale", impachetate in forma unor evenimente sau ateliere care coloreaza si invioreaza peisajul cotidian. La Fundatia Calea Victoriei, discutam despre antropologie, istorie, muzica, pictura, astronomie, filozofie, teatru, mistica si orice alt subiect ne face placere sa abordam. Lectorii nostri sunt personalitati marcante ale vietii culturale bucurestene: profesori universitari, scriitori, pictori, actori etc. Numele fundatiei doreste sa celebreze o perioada efervescenta din istoria Bucurestilor, perioada in care Romania a fost un stat european in adevaratul sens al cuvantului, prin spirit si mentalitate. Vrem, de asemenea, sa sugeram ca exista o cale a victoriei personale prin vizitarea subiectelor culturale si intalnirea cu oameni care au cu adevarat lucruri de spus.

Un comentariu

Comentează