De la baclava la ciocolată. Savoarea bucătăriei fanariote

0

Pe 17 decembrie, ora 19.00, Fundația Calea Victoriei te invită la evenimentul De la baclava la ciocolată. Savoarea bucătăriei fanariote, o incursiune în aromele şi savoarea meselor de acum 300 de ani.

Ce a însemnat influenţa otomană în viaţa de zi cu zi a societăţii româneşti? Exceptând bine-cunoscutul ritual al cafelei şi al fumatului din narghilea, ce alte obiceiuri culinare au intrat în bucătăria românească? Îmbrăcaţi cu caftan, anteriu, cepchen şi şalvari, aşezaţi pe divan, ce muzică ascultau boierii şi boieroaicele? Îți răspunde la întrebări istoricul Roxana Coman.

Când spunem influenţă orientală în bucătăria românească, ne gândim la baclava, sarailie, musaca, sarma, pilaf turcesc, feluri de mâncare ce le întâlnim şi azi. Este suficient să ieşim seara prin Centrul Vechi ca să constatăm că savoarea bucătăriei orientale este în continuare foarte apreciată de bucureşteni.

Bucătăria fanariotă era un amestec de tradiţii româneşti, greceşti şi otomane. Sunt mulţi călători străini care consideră influenţa otomană în bucătăria epocii atât de puternică, încât fac deseori confuzii între mâncăruri autohtone şi cele împrumutate. Din Constantinopol, fanarioţii îşi aduceau alimente şi mirodenii ce nu se găseau la noi, cum ar fi sardele muiate în untdelemn de Mitilene, măsline dulci de Tessalia, icre de chefal, smochine de Santorini, halva de Adrianopole, anason de Chios şi mastica de Corint.

Mesele fastuoase fără muzică erau considerate fără viaţă. Fie că boierii tocmeau câte un taraf de ţigani, fie că aveau câte un interpret din lăută sau din mandolină, mâncărurile trebuiau savurate pe ritmuri variate.

Dacă noi astăzi folosim diverse odorizante de cameră sau beţişoare parfumate de diverse provenienţe, fanarioţii foloseau apă de trandafir sau uleiuri esenţiale orientale. Pe vremea lor, parfumurile erau ca nişte licori grele, vâscoase, din mosc, narcisă, iasomie, caprifoi, mentă, migdale, dulci şi picante în acelaşi timp.

Evenimentul are loc la sediul fundației, str. C. A. Rosetti 47, et. 1. Taxa de participare este de 50 de lei, te poți înscrie pe contact@victoriei.ro.

Despre autor

avatar

Ne-am propus sa oferim celor din jur „delicatese culturale”, impachetate in forma unor evenimente sau ateliere care coloreaza si invioreaza peisajul cotidian. La Fundatia Calea Victoriei, discutam despre antropologie, istorie, muzica, pictura, astronomie, filozofie, teatru, mistica si orice alt subiect ne face placere sa abordam. Lectorii nostri sunt personalitati marcante ale vietii culturale bucurestene: profesori universitari, scriitori, pictori, actori etc. Numele fundatiei doreste sa celebreze o perioada efervescenta din istoria Bucurestilor, perioada in care Romania a fost un stat european in adevaratul sens al cuvantului, prin spirit si mentalitate. Vrem, de asemenea, sa sugeram ca exista o cale a victoriei personale prin vizitarea subiectelor culturale si intalnirea cu oameni care au cu adevarat lucruri de spus.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.