Care sunt planurile pentru Capitală Europeană a Culturii în 2021 cu București, oraș candidat?

0

În anul 2021, există oportunitatea ca numele orașului București să se alăture listei lungi de orașe din diverse state europene, ce au purtat de-a lungul timpului, vreme de un an, titlul de Capitală Europeană a Culturii. Competiția naţ̦ională pentru alegerea orașului ce va reprezenta România s-a deschis în decembrie 2014. La acest titlu candidează, alături de București, orașele: Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Craiova, Arad, Sfântu Gheorghe, Oradea, Alba Iulia, Brăila și Brașov.

 
caravana mobila bucuresti2021

Programul Capitală Europeană a Culturii este deja considerat unul de natură să schimbe cu totul viaţ̦a unui oraș și să-i marcheze viitorul. Procesul de accedere la titlul de Capitală Europeană a Culturii începe cu 6 ani înainte și este văzut ca un proces de transformare reală a unui oraș prin cultură, pentru imaginea lui, pentru infrastructura sa, pentru sectorul său cultural și pentru locuitorii săi, iar aceste schimbări generează de obicei efecte pozitive durabile, timp de mulți ani după ce Anul Capitalei Culturale s-a încheiat.

În februarie 2014, Consiliul General al Primăriei Municipiului București a mandatat ARCUB – Centrul de proiecte culturale al orașului București să desfășoare procesul de pregătire al dosarului de candidatură al orașului. Mai mult decât un festival cultural, titlul de Capitală Europeană a Culturii este atribuit timp de un an unui oraș din Uniunea Europeană și aduce în discuție rolul culturii în viața acestuia, cât și modalități sustenabile prin care poate contribui la prosperitatea cetățenilor, la regenerare și la transformare urbană pe termen lung. Considerată o iniţiativă emblematică a Uniunii Europene și o adevărată onoare, până în 2019, 60 de orașe vor fi deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii. Competiția internă pentru obținerea titlului din 2021 a fost lansată pe 10 decembrie 2014 de către Ministerul Culturii din România. Conform calendarului, orașele care au trecut de faza de preslecție vor fi anunțate în luna decembrie 2015, iar orașul care va fi desemnat drept câștigătorul competiției din România va fi anunțat în septembrie 2016.

Ce s-a făcut până acum, ce urmează.

Candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii e un proces de lungă durată, care poate transforma definitiv un oraș. În același timp, este o oportunitate de a-i implica pe foarte mulți dintre cetățenii Bucureștiului în activități culturale. Mai mult decât atât, pentru că această candidatură este, în fond, a tuturor bucureștenilor, modul de lucru este participarea directă. Au fost create 11 grupuri de experți, din societatea civilă, sectorul public, privat și non-guvernamental. Periodic, au loc ateliere consultative în care grupurile de lucru încearcă să identifice principalele nevoi ale Bucureștiului, dar și proiecte și soluții de transformare, în materie de artă, turism, administrație, mediu de afaceri, educație, promovare. Toate aceste idei și proiecte se vor regăsi în propunerea cu care Bucureștiul se prezintă în fața juriului internațional, care desemnează Capitala Europeană a Culturii.

Curatorium – locul în care se nasc proiectele culturale ale orașului

Spre deosebire de alte orașe candidate care numesc un director artistic pentru a dezvolta programul de evenimente și proiecte desfășurate premergător și în anul deținerii titlului, Bucureștiul a ales formula unui grup de lucru deschis, care reunește reprezentanți ai sectorului artistic independent, instituțional și privat. Dezvoltată pe baza unui invited-call, componența grupului de lucru este flexibilă și se poate schimba în funcție de nevoile identificate ale candidaturii.

În acest moment, membrii Curatoriumului sunt: Mihai Balko, Nicoleta Bitu, Andrei Borțun, Svetlana Cârstean, Cătălin Crețu, Codruța Cruceanu, Teodor Frolu, Cosmin Manolescu, Mihaela Michailov, Antigona Rogozea, Noemi Salanțiu, Adrian Șchiop, Mihaela Vasile, Anamaria Vrabie.

În acest grup de lucru se identifică atât vulnerabilitățile orașului cât și potențialul lui neexploatat și se pun cap la cap idei pentru programe care să ”apese pedala de accelerație” în acele zone.

Unde locuiești? – Atelierele în care bucureștenii fac radiografia culturală a orașului

Un oraș se poate schimba, prin cultură, de la firul ierbii. Așa că, periodic, au fost organizate întâlniri consultative, pentru a afla ce cred bucureștenii despre zonele în care locuiesc: unde își petrec timpul liber, care sunt locurile lor favorite din cartier, dar și unde cred că trebuie schimbat ceva. În luna iunie, au avut loc șapte întâlniri, în toate cele șase sectoare. Peste 200 de bucureșteni au participat la activități, au răspuns la întrebările din chestionare și au marcat pe hărți gigant locurile în care merg, de obicei, la activități culturale.
atelier unde locuiesti (2)

Printre nevoile cel mai des menționate de locuitorii din București se numără utilizarea spațiilor verzi dintre blocuri, activități în aer liber mai multe și mai variate, mai ales în așa zisele ”cartiere dormitor” (Militari, Drumul Taberei, Prelungirea Ghencea, Berceni, Balta Albă), spații pentru activități comunitare, pentru vârstnici, și educative, pentru copii și tineri.

Locuitorii cartierelor admit că merg în centru pentru a ”consuma” cultură, de cele mai multe ori, în formele ei tradiționale: teatru, operă, muzee. În același timp, mulți dintre ei conștientizează că e nevoie de mai multe manifestări culturale, aproape, în cartier. În cadrul atelierelor au identifcat spații nefolosite în prezent care ar putea fi transformate în noduri culturale. Printre ele, fostele cinematografe și case de cultură, fabrici sau uzine abandonate, ca Bragadiru, situl industrial din preajma parcului Carol, zona Postăvăriei române cu turnul de apă, Faur.

O nouă sesiune de ateliere cu locuitorii Bucureștiului va avea loc în septembrie. Toate informațiile obținute astfel se vor concretiza în propuneri de programe care să stimuleze și să canalizeze regenerarea culturală urbană, pe toată întinderea Capitalei.

Proiect platformă: Memoria | Explorarea | Imaginarea Orașului

București Memoria | Explorarea | Imaginarea Orașului este proiectul platformă ce lansează candidatura orașului București la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, informând și implicând bucureștenii în același timp. De la lansare până în prezent, Bucureștiul a fost pus sub microscop printr-o serie de evenimente săptămânale ce au reunit toate sectoarele vieții socio-culturale și au propus moduri în care orașul poate fi accesat de către locuitorii săi. De la mic la mare, cetățeni și personalități din sfera culturală și-au contopit punctele de vedere în căutarea amprentei sonore a orașului, au explorat Bucureștiul din file de literatură, dar și oportunitățile sale ca destinație de city-break, au pus în lumină stereotipurile și culorile comunităților locale, pe alocuri exotismul acestora. Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul proiectului, www.bucuresti2021.ro, și pe platforma interactivă Album de familie — București 2021 ce cartografiază memoria afectiv-colectivă a Capitalei.

În perioada martie-mai 2015, ARCUB a invitat bucureștenii să caute în cutiile cu amintiri și să găsească fotografii cu Bucureștiul copilăriei lor. A fost creată o hartă afectivă a orașului, pornind de la imagini fotografice și secvențe filmate, extrase din colecții personale și fonduri documentare. La finalul celor două luni, fotografiile au fost expuse la Hanul Gabroveni și pe platforma Album de familie. București 2021, care poate fi accesată și acum pe site-ul www.bucurești2021.ro. S-au adunat peste o mie de fotografii. Avem, astfel, o imagine a Bucureștiului real, dar și a orașului rememorat, care mai trăiește doar în amintirile locuitorilor săi.

În partea a doua a proiectului, EXPLORAREA, desfășurată între 15 mai și 15 iulie, am pornit în explorarea orașului. Bucureștenii au fost invitați să descopere orașul în care locuiesc, prin tururi pietonale și expoziții organizate la Hanul Gabroveni. In fiecare miercuri, la Hanul Gabroveni, arhitecți, scriitori, designeri au discutat despre Bucureștiul de azi. Cum arată clădirile, cum se îmbracă locuitorii lui, ce ar trebui salvat din Bucureștiul de azi, din cel de altădată, ce ar trebui redescoperit, poate chiar reinventat.

A treia parte a proiectului care lansează candidatura orașului, IMAGINAREA, a început în 15 iulie și se întinde până la finalul lunii octombrie. Suntem invitați să ne imaginăm orașul în care am vrea să locuim. Printre evenimentele care vor fi organizate la Hanul Gabroveni se numără expoziții de fotografie ale unor artiști străini care au desoperit Bucureștiul, lansarea unui spațiu de expoziție pentru tinerii designeri români, harta poetică a Bucureștiului, dar și un concurs de fotografie, lansat împreună cu comunitatea București Optimist.

Bucureștiul meu secret – concurs de fotografie

București Optimist e alături de București 2021 în procesul de candidatură la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Împreună, în perioada 14-30 iulie se căută cei mai buni fotografi necunoscuți ai orașului. Sunt provocați să trimită cele mai bune 3 fotografii care surprind Bucureștiul, așa cum îl văd și simt ei.
 
Fotografiile trebuie trimise în format jpg, prin wetransfer.com, într-un e-mail cu subiectul Bucureștiul meu la adresa concurs@bucuresti2021.ro și apoi postate pe rețelele de socializare cu hashtag-urile #bucuresti2021 și #bucurestiulmeu.
 
Cele mai bune fotografii vor fi premiate. Cristian Vasile va juriza toate înscrierile și va decide un top 3. Câștigătorul premiului I va pleca acasă cu o Cameră video de acțiune MIO. Premiile II și III vor consta în câte un print mare oferit de cameleo.ro, numai bun de agățat pe peretele din sufragerie.

Toate înscrierile eligibile vor fi prezentate în timp real într-o expoziție colectivă la parterul Hanului Gabroveni și vor fi urcate în aplicația București. Album de familie, ce surprinde Bucureștiul de-a lungul timpului, sub toate aspectele sale.

Cum pot să mă implic?

Orice oraș care candidează la titlul de Capitală Europeană a Culturii are nevoie, în primul rând, de susținerea locuitorilor săi. Ei sunt beneficiarii direcți, dar și motorul care generează orice inițiativă culturală. Bucureștenii sunt încurajați să se implice în proiect. Fie participând la activitățile organizate la Hanul Gabroveni, fie intrând pe site-ul www.bucurești2021.ro, unde a fost creată o secțiune specială, intitulată Implică-te. Proiectul poate fi urmărit și pe Facebook, pe pagina București2021.

În plus, la toate evenimentele importante din București, va fi prezentă caravana mobilă București2021, o rulotă optzecistă, transformată în punct de informare, unde bucureștenii pot afla mai multe despre candidatura orașului. În fiecare săptămână Caravana București 2021 se va plimba în diverse spații urbane și festivaluri sau va genera evenimente ad-hoc. E ușor de recunoscut: este galbenă și poartă sigla București 2021- Capitală Europeană a Culturii. De la voluntarii caravanei, bucureștenii vor primi materiale informative, vor putea lăsa un bilet despre cum și-ar dori să fie orașul și vor afla cum se pot implica în proiect, ca voluntari.
Cel mai important este, însă, ca lumea să afle despre candidatura orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Bucureștiul trebuie să devină un subiect de discuție, o preocupare constantă a locuitorilor săi. Astfel că, în această fază a proiectului, bucureștenii își pot susține orașul vorbind mai mult despre el, cu prietenii, pe blogurile proprii sau pe rețelele de socializare.

Pentru ca toate discuțiile să fie centralizate, pot folosi hashtagul #bucuresti2021.

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează