390.000 de persoane vârstnice din România au nevoie de servicii de îngrijire la domiciliu

0

Peste 390 000 persoane vârstnice din România au nevoie de îngrijiri la domiciliu însă din bugetul cumulat al CNAS şi MMFPSPV au fost plătite servicii la domiciliu pentru 29.306 persoane.

_MG_3173
În contextul lansării spre consultare a Strategiei naţionale pentru îmbătrânire activă şi protecţie a persoanelor vârstnice de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cei 57 de membri ai Reţelei Seniorinet atrag atenţia asupra situaţiei persoanei vârstnice în România şi a serviciilor de îngrijire la domiciliu. Astfel:

  •  35% dintre vârstnicii români peste 65 de ani (aproape 1.100.000 de persoane) trăiesc în sărăcie extremă, faţă de o medie europeană de 8.3%. (Eurostat, EU-SILC, 2013)
  •  peste 2 milioane de pensionari se afla sub nivelul minim de trai decent (38.4%), la fel 100% dintre pensionarii agricultori  (Cons. Nat.al Pers. Vârstnice)
  •  1 din 5 vârstnici din România are nevoie de servicii de îngrijire la domiciliu, adică aproximativ 390.000 de persoane, dar doar 0.23% dintre aceştia beneficiază de aceste servicii.
  • Peste 81% dintre furnizorii de servicii de îngrijire la domiciliu s-au confruntat cu o cerere crescută a serviciilordin partea persoanelor vârstnice.
  • În 2012, din bugetul cumulat al CNAS şi MMFPSPV au fost plătite servicii la domiciliu pentru 29.306 persoane

Datele au fost prezentate în cadrul masei rotunde “Serviciile de îngrijire la domiciliu – o provocare în contextul Strategiei naţionale pentru îmbătrânire activă şi protecţie a persoanelor vârstnice” organizată joi, 19 februarie 2015. La întâlnire au participat reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, reprezentanţi ai Direcţiilor de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de la nivelul capitalei, precum şi peste 30 de furnizori de servicii de îngrijire la domiciliu.

Strategia naţionala pentru îmbătrânire activă şi protecţie a persoanelor vârstnice, lansată spre consultare publică de către Ministerul Muncii nu reflectă pe deplin problemele cu care se confruntă vârstnici şi mai ales accesul precar la servicii sociale şi medicale. Avem nevoie de o complementaritate de fonduri alocate nu numai pentru serviciile de îngrijire la domiciliu, ci pentru întreg pachetul de îngrijire socio – medicală”, a declarat Diana Chiriacescu, Expert servicii sociale.

Mai mult, în cadrul evenimentului au fost semnalate problemele critice ale sistemului de servicii la domiciliu, după cum urmează:

  • Analiza de nevoi aferentă serviciilor pentru vârstnici este neunitară, neparticipativă, lipsită deseori de transparenţă şi aproape inexistentă în mediul rural.
  •  Subfinanţarea sistemului – lipsa de transparență în referirea pacienților către servicii la domiciliu și în alocarea fondurilor publice pentru servicii.
  • Personal (calificat) insuficient, afectat de migraţia economică şi de cererea mare de personal pe piaţa Europei de Vest.
  • Alocare minimă sau inexistentă a surselor de finanţare destinate serviciilor sociale pentru vârstnici de către autorităţile publice la nivel local;

Soluţiile propuse de cei 57 de membri ai Reţelei Seniorinet sunt cuprinse într-un document de politică publică, care este discutat cu reprezentanţii autorităţilor centrale şi este disponibil aici.

Masa rotundă “Serviciile de îngrijire la domiciliu – o provocare în contextul Strategiei naţionale pentru îmbătrânire activă şi protecţie a persoanelor vârstnice” a fost organizată de către Confederaţia Caritas România şi partenerii săi: Fundaţia Crucea Alb Galbenă, Asociaţia Habilitas, Asociaţia ADAM şi Asociaţia Four Change, în cadrul proiectului„SenioriNet – reţea ONG de servicii dedicate persoanelor vârstnice”. Evenimentul face parte dintr-un ciclu de 16 mese rotunde de dialog social care urmăresc identificarea nevoilor existente la nivel local privind îngrijirea la domiciliu şi promovarea serviciilor de îngrijire la domiciliu în rândul autorităţilor locale.

Proiectul „SenioriNet – reţea ONG de servicii dedicate persoanelor vârstnice” este co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă

 

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează