Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

14 activiști Greenpeace au protestat astăzi în fața Primăriei Municipiului București și au cerut creșterea numărului de piste de biciclete

0

14 activiști Greenpeace România au protestat astăzi în fața Primăriei Municipiului București și au cerut creșterea numărului de piste de biciclete, ca alternativă la soluțiile de transport actuale, în condițiile în care Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale europene. 

Acțiunea vine și în urma analizei Greenpeace a raportului “Calitatea aerului în România în anul 2019”, publicat de Ministerul Mediului, prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), în aprilie 2020.

Conform analizei Greenpeace România, în București și în țară sunt în continuare depășiri ale limitelor de poluare la praf și noxe care pun sănătatea publică în pericol. În lipsa unor măsuri urgente la nivel local, România riscă și amenzi uriașe din partea Comisiei Europene.

Una dintre concluziile analizei este, de asemenea, că deși în anul 2019 s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a calității aerului, comparativ cu 2018, Reţeaua Naţională de Monitorizare a  Calităţii Aerului (RNMCA) are foarte multe defecțiuni. Conform datelor oficiale, în 2019, au fost întreruperi extrem de mari în captarea datelor privind poluarea aerului, nu s-au monitorizat corespunzător anumiți poluanți periculoși precum praful fin (PM 2.5) și dioxidul de azot (NO2), iar unele stații oficiale sunt amplasate în locuri irelevante.  Astfel, concluzia că aerul a fost mai curat în 2019 decât în 2018 nu poate fi bazată pe date concludente. 

Bucureștiul nu se mai regăsește în lista orașelor cu depășiri ale mediei anuale la dioxid de azot în 2019, deși în 2018 a fost prezent. Dar asta se întâmplă din cauza faptului că, în 2019, nivelul de poluare nu a fost măsurat decât la o singură stație din București, comparativ cu toate cele 8 stații care au monitorizat dioxidul de azot în 2018.

În anul 2019, au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită anuale pentru dioxid de azot la 6 staţii din țară: BV-1 Brașov (stație de trafic), BV-3 Brașov (stație de trafic), CJ-1 Cluj (stație de trafic), HD-1 Deva (stație de fond urban), TM-1 Timișoara (stație de trafic) și TM-5 Timișoara (stație de trafic).

Amplasarea și alegerea tipului de stații pentru monitorizarea poluării aerului din trafic în București a fost subiectul celei mai recente proceduri de sancționare, din 14 mai 2020, în care Comisia Europeană avertiza că “România nu a respectat valorile-limită pentru dioxidul de azot (NO2) în aglomerările București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și nu a luat măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire. Comisia solicită de asemenea clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentrațiilor de dioxid de azot (NO2) într-una dintre aglomerări (București). Prezența unor concentrații ridicate de NO2 implică riscuri pentru sănătatea umană.” 

Praful fin (PM 2.5) considerat de specialiști ca fiind cel mai periculos indice de poluare și care se află în strânsă legătură cu arderile motoarelor, a fost monitorizat în 2019 doar la doua dintre cele opt stații existente în București și în împrejurimi. Stațiile de tip trafic de pe bulevardul Mihai Bravu și de la Cercul Militar Naţional, acolo unde se înregistrează printre cele mai mari valori de trafic, nu dispun de echipamente pentru măsurarea PM 2.5. 

Pentru evaluarea prafului (PM10) în București au fost luate în calcul patru stații în 2019, față de cinci stații în 2018. Chiar și în aceste condiții de monitorizare defectuoasă, s-au înregistrat mai mult de 35 de depășiri ale valorilor limită zilnice la doua stații din București 46 depăşiri la B-3 București (Mihai Bravu) (stație de trafic), 38 depăşiri la B-6 București (Cercul Militar) (stație de trafic). Tot la aceste stații s-au înregistrat depășiri ale aceluiași indicator și în anul precedent, fapt ce arată lipsa măsurilor urgente pentru a reduce poluarea sau ineficiența acestora.

În 2020 România a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE pentru eșecul sistematic de a reduce poluarea cu praf (PM10) din București. Cetățenii Capitalei au fost expuși în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de praf încă din 2007, iar autoritățile au fost atenționate în mod repetat cu privire la acest lucru..

Poluarea aerului, monitorizarea și informarea publicului au fost și sunt subestimate flagrant în România, cu toate că, de-a lungul timpului, am primit numeroase avertismente din partea Comisiei Europene. Între timp, poluarea aerului persistă iar Ministerul Mediului și Primăria Municipiului București își pasează responsabilitatea între instituții când vine vorba despre acțiuni urgente pentru un aer curat”, spune Alin Tănase, coordonator campanie Climă și Transport Durabil, Greenpeace România.

Gazele de eșapament din trafic și praful fin de la frâne și anvelope sunt printre cele mai periculoase surse de poluare in marile orașe. Abordarea acestor surse locale de poluare, care se găsesc aproape de locul în care oamenii locuiesc și muncesc, este o problemă urgentă.

Orașe din acest top al poluării pe 2019, precum Brașov, Cluj și Timișoara, au luat măsuri urgente care abordează principala sursă de poluare din orașe – poluarea provenită din trafic. În Cluj-Napoca, 50% din flotă de transport public este acum electrică. Timișoara a anunțat restricții pentru traficul auto și interzice circulația autobuzelor și camioanelor cu motor sub Euro 4, din cauza poluării. De asemenea, în Brașov, flota electrică de transport public se mărește.

“În Bucureștiul anului 2020 avem aceleași 1400 de autobuze diesel, zero restricții pentru trafic și zero autobuze electrice pe străzi. O veste bună sunt cele 100 de autobuze electrice aflate încă în stadiul de licitație. Din păcate, tot în Bucureștiul anului 2020 există doar 6 km de piste de biciclete omologate, deși prin Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) se promiteau crearea a 30 de km de piste până în 2018, și a 100 de km până la finalul lui 2019. Cu siguranță mersul cu bicicleta ar fi o parte din soluția reducerii traficului, însă ne lipsește infrastructura” a declarat Alin Tănase, coordonator campanie Climă și Transport Durabil, Greenpeace România.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem și programe educaționale în diverse tematici și am lucrat cu aproape 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.