Terra Memoriae: Via Transilvanica devine spațiu de cercetare, creație și memorie culturală

Organizația Tășuleasa Social și Asociația UmanEast lansează Terra Memoriae, un proiect național interdisciplinar care transformă Via Transilvanica într-un spațiu de cercetare, creație și memorie culturală, cu Radio România Cultural în rol de curator și coproducător și cu susținerea Băncii Transilvania.

În perioada 2026–2028, nouă rezidențe vor aduce pe traseu cercetători și creatori din literatură, gastronomie, antropologie, artă, arhitectură, teatru, istorie, fotografie și biologie, pentru a explora oamenii, locurile și poveștile celor opt ținuturi și pentru a le transforma în forme de cunoaștere și memorie accesibile publicului.

În cadrul evenimentului de lansare al Terra Memoriae, Asociația Tășuleasa Social, alături de Romfilatelia și Poșta Română au prezentat și emisiunea filatelică „Via Transilvanica”, dedicată „Drumului care unește”. Invitații au putut trimite chiar de la fața locului cărți poștale dedicate traseului, un gest simplu prin care drumul, oamenii și poveștile lor au pornit mai departe, către alte zone ale lumii.

O inițiativă interdisciplinară de amploare națională, desfășurată în perioada 2026–2028, aduce cercetarea umanistă direct pe traseul Via Transilvanica și transformă întâlnirea cu oamenii, locurile și poveștile autentice ale României în resurse culturale accesibile publicului larg.

Terra Memoriae este un proiect inițiat de organizația Tășuleasa Social și asociația UmanEast pentru Educație și Cultură, alături de Radio România Cultural în calitate de curator și coproducător. Desfășurată în perioada 2026–2028, inițiativa aduce cercetarea umanistă direct pe Via Transilvanica și explorează oamenii, comunitățile, tradițiile și poveștile care dau identitate celor 1.600 de kilometri ai drumului și, de ce nu, întregii țări. Întrebările de la care pornește proiectul sunt simple și esențiale: „De unde venim, de-ai cui suntem și ce facem mai departe?”

Via Transilvanica este privită, astfel, și ca un spațiu cultural în aer liber, în care întâlnirea directă cu oamenii și locurile poate deveni o formă de cunoaștere și de înțelegere a propriei identități. Proiectul își propune să facă mai vizibile elementele de cultură care există deja pe traseu, în cele 400 de comunități pe care traseul le traversează.

„Dacă mă întorc în 2017, mi-aduc aminte că pe vremea aceea aveam o preocupare serioasă: cum facem ca organizația să nu funcționeze în baza spaimei și cum să învățăm să construim binele. De atunci, de când a apărut Via Transilvanica, am devenit drumar și am descoperit un peisaj etnografic aproape inepuizabil și o Românie despre care simt că avem încă atât de multe de spus. Terra Memoriae este șansa de a coborî în profunzimea acestor locuri, de a pune cunoașterea în dialog și de a le oferi oamenilor, inclusiv celor veniți din afară, șansa de a se îndrăgosti de țara noastră. Pentru noi, acest proiect este o incursiune prin România, dar șio călătorie spre noi înșine. Dacă vrem să știm încotro mergem, trebuie mai întâi să înțelegem cine suntem și de unde venim”, a declat Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social.

Un demers unic la nivel național: cercetarea umanistă ajunge în teren, pe Via
Transilvanica

Terra Memoriae propune 9 rezidențe culturale în cele 8 ținuturi ale traseului, în care artiști și cercetători din domenii precum literatură, gastronomie, antropologie, artă, arhitectură, teatru, istorie, fotografie și biologie vor petrece timp în comunități și vor încerca să răspundă la
câteva întrebări simple.

Dincolo de documentare, aceste rezidențe sunt despre dialog și încredere. Ne propunem să creăm contexte reale de întâlnire între oameni, comunități și domenii diferite, pentru că, într-un spațiu public dominat adesea de neîncredere și negativitate, simpla observare nu este suficientă. Schimbarea apare atunci când oamenii au ocazia să lucreze împreună, să se asculte și să se descopere reciproc.

În același timp, proiectul își propune să recupereze și să păstreze fragmente de memorie care riscă să dispară: povești, gesturi, practici, limbaje, imagini, gusturi, forme de locuire și feluri de a înțelege un teritoriu. Fiecare rezidență va lăsa în urmă o formă de documentare, o amprentă culturală, (text, imagine, sunet, obiect, lucrare, arhivă) care va rămâne legată de comunitatea în care a fost creată. În timp, aceste fragmente vor putea construi o cultură a memoriei, sau un Ținut al ținuturilor, un spațiu comun ce va putea fi descoperit de-a lungul timpului atât de localnici, cât și de drumeții care ajung pe Via Transilvanica.

Prin această abordare, cercetarea academică este scoasă din spațiile convenționale și dusă direct în teren, acolo unde poveștile, memoria și patrimoniul pot fi întâlnite nemijlocit.

Rezidențele – o contre-mémoire a locurilor și a oamenilor

Cele nouă rezidențe propun tot atâtea moduri de a privi teritoriul, de la „Bucovina: bornă spirituală și entuziasm”, cu Moni Stănilă, și „Bucovina: ce mâncăm atunci când ne punem la drum?”, cu Adriana Sohodoleanu, până la explorările antropologice, artistice, arhitecturale, teatrale, istorice, fotografice și biologice realizate de Laura Jiga Iliescu, Irina Botea Bucan și Jon Dean, Dorin Ștefan și studenții săi, Elise Wilk, Cătălin Pavel și studenții, Iosif Király și Alexandru Stermin. Împreună, aceste proiecte construiesc o formă de contre-mémoire: memoria vie a oamenilor obișnuiți, a locurilor și a experiențelor lor, recuperată prin întâlnire și păstrată în forme contemporane. Rezidențele nu-și propun să vorbească despre comunități, ci să construiască împreună cu ele mărturii care să dăinuie.

“Terra Memoriae pornește tocmai de aici, de la ideea că un drum nu poate fi înțeles doar prin peisaj, ci și prin oamenii, istoria, patrimoniul și poveștile locurilor. Acest proiect este, de fapt, o invitație la dialog și o invitație la a dezvolta o cultură a memoriei. Via Transilvanica nu este o destinație turistică, ci un spațiu paideic, o metodă de cunoaștere prin experiență directă, în care drumul devine educator” a afirmat George Gîlea, Președinte UmanEast.
O cultură a memoriei transmisă mai departe

Radio România Cultural are în proiect rolul de curator și coproducător, contribuind la documentarea și traducerea experiențelor din teren într-un conținut accesibil publicului larg.

Rezidenții au fost selectați de Radio România Cultural în funcție de expertiza lor și de capacitatea de a transforma experiența directă în cunoaștere și creație. În paralel, Daria Ghiu și alți jurnaliști ai postului vor urmări proiectul din teren, ducând cercetarea și poveștile comunităților mai aproape de publicul național.

Demersul va fi completat de platforma digitală a inițiativei care va reuni rezultatele cercetărilor și amprentele culturale ale rezidențelor, astfel încât acestea să rămână accesibile publicului și să poată fi folosite în continuare ca resurse de cunoaștere și educație.

Centenarul Radio România (1928–2028) va constitui reperul și evenimentul ancoră al proiectului, culminând cu spectacolul de la Sala Radio din 1 noiembrie 2028, lansarea unui documentar de 90 de minute și un eveniment dedicat culturii și memoriei.

„Este cea mai puternică, însemnată și de durată colaborare pe care Radio România Cultural o are în ultimii ani. Suntem mândri că depășim statutul de furnizor principal de cultură și trecem la etapa în care plantăm semințe de valoare pentru viitorul nostru și al comunităților. Proiectul este unul care se va desfășura pe mai multe planuri și va lua inclusiv forma unui film documentar care va marca împlinirea celor 100 de ani de Radio România, în 2028”, a precizat Radu Croitoru, Manager Radio România Cultural.

Terra Memoriae pornește de la ideea că memoria nu trebuie să rămână doar o arhivă a trecutului. Ea poate deveni o resursă pentru prezent și pentru felul în care comunitățile își construiesc viitorul. Prin cercetare, documentare, artă și jurnalism, proiectul își propune să facă vizibile fragmente de memorie care există încă în comunitățile de pe Via Transilvanica și să le transforme în experiențe culturale accesibile. În acest fel, drumul devine un loc din care putem privi mai atent cine suntem, de unde venim și ce alegem să ducem mai departe.

Via Transilvanica este primul traseu de lungă distanță din România care traversează țara de la Putna la Drobeta-Turnu Severin și a fost creat pentru a fi parcurs la pas, pe bicicletă sau călare. Asociația Tășuleasa Social, care a dezvoltat proiecte educaționale, culturale și ecologice în ultimii 25 de ani, a inaugurat poteca de 1.400 km în 2022 după patru ani și jumătate de muncă susținută. În anul 2025, organizația a început să extindă traseul spre celelalte regiuni istorice ale României și a lansat un nou ținut: Terra Borza Teutonica ce însumează 170 km, făcând din orașul Brașov a treia poartă de intrare pe Via Transilvanica. Expansiunea va avea loc și în următorii 20 de ani, iar proiectul va continua să promoveze turismul pe îndelete și comunitățile locale care se află pe traseu.

Drumul care unește contribuie la descoperirea culturii, tradițiilor și a naturii sălbatice a României, traversând opt regiuni istorice prin 10 județe și 12 situri înscrise în patrimoniul UNESCO.

UmanEast este o organizație dedicată valorificării cercetării umaniste și transformării ideilor în soluții relevante pentru oameni și comunități. Pornind de la convingerea că schimbarea reală presupune înțelegerea profundă a problemelor și a cauzelor lor, UmanEast creează contexte de cercetare, dialog și colaborare, aducând cunoașterea mai aproape de
societate.

Radio România Cultural este locul în care cultura, ideile și oamenii care le dau viață se întâlnesc zilnic. Literatură, arte, teatru, film, muzică, patrimoniu, știință și societate contemporană se regăsesc în emisiuni, interviuri, dezbateri, documentare și proiecte speciale. Parte a radioului public, Radio România Cultural, înființat în 1952, creează punți între creatori și ascultători și duce cultura dincolo de studio, prin evenimente, parteneriate și proiecte dezvoltate în întreaga țară. Emite în FM pe tot teritoriul țării și online.