Delta Dunarii, expusa la Parlamentul European

0

Ziua Internaţională a Zonelor Umede aduce din nou în atenția publicului Delta Dunării, cea mai mare zonă umedă naturală a Europei și, totodată, cea mai bogată în biodiversitate. Intre 1 și 3 februarie, Parlamentul European găzduiește expoziția de fotografie „Delta Dunării, paradisul în pericol”, o inițiativă a europarlementarului Daciana Sârbu, împreună cu Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta și WWF.

Prin intermediul evenimentului, organizatorii amintesc publicului că Delta Dunării este o valoare naturală a Europei și totodată a patrimoniului natural universal , nu doar o chestiune financiară, care implică România și Ucraina. In ultimii 20 de ani, greșelile din vremea comunismului (lucrări de desecare și îndiguire, pentru practicarea agriculturii intensive, care au scos din circuitul natural 20% din zonele umede) nu au fost reparate, lucru care a afectat nu doar natura, ci și comunitățile locale. In prezent, mai bine de 50 000 de hectare – foste lacuri și canale desecate ce au fost date în concesiune anumitor companii și investitori din exteriorul Deltei, care nu aduc niciun beneficiu pentru oamenii din zonă sau pentru natură- pot fi redate Deltei prin lucrări de reconstrucție ecologică.

„Am fost unul dintre inițiatorii declarației scrise care cerea, practic, forurilor europene să creeze o strategie dedicată Dunării și Deltei, iar ulterior chiar am invitat două comisii europarlamentare (de Mediu și Dezvoltare regională) la Tulcea, ca să vadă, la fața locului, frumusețea care trebuie protejată. Acum am adus imaginea aceleiași frumuseți, dar și a pericolelor care o amenință, chiar la Bruxelles, sub ochii instituțiilor europene. Sper ca semnalul nostru să fie înțeles”, a declarat Daciana Sârbu, MEP, membru în Comisia de Mediu, Sănătate Publică și Alimentară a Parlamentului European.

„Trebuie să înțelegem că Delta Dunării ne pune la dispoziție o serie de beneficii – surse de hrană și de apă dulce, căi navigabile, potențial pentru turism. Or toate acestea nu pot fi furnizate pe termen lung, dacă Delta nu este gestionată integrat, dacă nu-i oferim nimic în schimb, dacă nu vom fi capabili să controlam braconajul și dezvoltarea haotică a turismului și dacă nu avem o viziune despre cum ar trebui să arate această zonă în 10 ani de zile : o adevarată rezervație a biosferei și nu un spațiu dedicat vânătorii și pescuitului, acoperit de ciment și de gunoaie. Pentru că acesta este viitorul Deltei care se conturează în prezent`, a declarat Cristian Tetelea, Manager de Programe- Bazinul Dunării în cadrul WWF.

Starea actuală a Deltei este reflectată de expoziția cu nume ilustrativ –„Delta Dunării, paradisul în pericol”. Cele 30 de imagini expuse la Parlamentul European invită publicul să descopere frumusețea și unicitatea Deltei, prin ochii a 4 fotografi români pasionați de natură : Dan Dinu, Iliuță Goean, Helmut Ignat și Daniel Petrescu, fără a permite, însă, crearea unei imagini idilice a acestei regiuni, așa cum este, în general, prezentată și promovată Delta. Organizatorii expoziției și-au propus să redea o imagine reală a Deltei Dunării din zilele noastre, ce pune în antiteza natura salbatică și satele tradiționale de pescari cu dezvoltarea haotică a turismului, vânătoarea ilegală și alte presiuni aduse astfel în atenția opiniei publice.

În perspectiva Asociației Salvați Dunărea și Delta și a WWF, provocarea majoră în gestionarea Deltei Dunării este concilierea intereselor de conservare cu cele de dezvoltare economică. In Rezervația Biosferei Delta Dunării există o structură complicată a responsabilităţilor pe diferite domenii de activitate, fapt care îngreunează însăşi colaborarea autorităţilor locale responsabile de gestionarea Deltei. O viziune comună pentru concilierea intereselor de conservare cu cele economice, acceptată și susținută de toți factorii de interes, ar putea fi o soluție pentru problemele cu care încă se confruntă astăzi Delta Dunării:

  • Întârzierea lucrărilor de reconstrucție ecologică. Reconstrucţia ecologică a Deltei este o soluţie necesară menţinerii proceselor naturale ale Deltei Dunării, benefică pentru conservarea pe termen lung a sistemului deltaic și dorită de comunitățile locale. Deși reprezintă obiectivul prioritar al Planului de Management al ARBDD, reconstrucția ecologică a terenurilor degradate neproductive nu se realizează, din cauza intereselor divergente ale instituţiilor locale, dar şi a situaţiei proprietăţilor sau concesiunilor păguboase.
  • Pescuitul intensiv şi braconajul au condus la diminuarea resursei piscicole a Deltei. Deşi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a modificat legea pescuitului, introducând noi reguli pentru această activitate în Delta Dunării, inclusiv interzicerea pescuitului cu setca, iar pescuitul speciilor de sturioni este interzis pe o perioadă de zece ani, operaţiunile instituţiilor de control şi ale justiţiei sunt ineficiente în a asigura respectarea legii.
  • Turismul: dezvoltarea haotică din ultimii ani a turismului reprezintă o ameninţare tot mai mare la adresa biodiversităţii Deltei, iar această tendinţă continuă să crească. Comunităţile locale nu beneficiază de pe urma dezvoltării turistice, ci din contra, se simt ignorate de investiţiile realizate de întreprinzători. Resursele naturale ale Deltei trebuie să reprezinte sursa de venituri pentru locuitorii ei, singurii care au respectă valorile deltaice şi care pot contribui la conservarea biodiveristăţii.
  • Transformarea plajelor şi în special a grindului Chituc, prin amenajarea unor staţiuni turistice, are un impact major asupra habitatelor plajelor litorale elemente unice în Europa. Asemenea planuri imobiliare pentru amenajarea de staţiuni turistice încalcă atât prevederile Directivelor Uniunii Europene privind conservarea biodiversităţi, cât şi statutul de rezervaţie a biosferei, patrimoniu UNESCO. De altfel, Comisia Europeană a solicitat, recent, României să se ocupe de aspectele necorespunzătoare ale protecţiei mediului natural din zona Sulinei şi a Deltei Dunării, Comisia fiind preocupată de procedurile deficitare de evaluare a impactului potenţial al dezvoltării turismului în această zonă care face parte din reţeaua europeană de arii protejate Natura 2000. Dacă în termen de două luni autorităţile nu informează Comisia cu privire la măsurile luate în vederea asigurării respectării legislaţiei UE în materie, Comisia poate transmite cauza Curţii Europene de Justiţie.

„Dezechilibrul componentelor dintr-o biosferă cum este Rezervația Delta Dunării, cea mai importantă zonă umedă a Europei din punctul de vedere al biodiversității, poate duce la un dezastru al lanțului trofic și chiar al societăților umane deltaice. Expoziția își propune unul dintre ultimile semnale de alarmă, înainte de a se isca fenomene ireversibile în acest colț de rai. Economicul nu trebuie să subjuge industrial biodiversitatea, ci trebuie să armonizeze durabil natura și oamenii. Minunea din patrimoniul UNESCO este în pericol nu numai să dispară sau să se întoarcă împotriva noastră, ci să nu poată fi admirată decât în poze de către copiii noștri”,  a declarat Liviu Mihaiu, directorul Asociației Salvați Dunărea și Delta.

Despre Asociația Salvați Dunărea și Delta:

Înființată în 2004, Asociaţia „Salvaţi Dunărea si Delta” este o organizaţie nonguvernamentală care are drept scop protejarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. În nici şase ani de activitate, Asociaţia s-a impus ca unul dintre cele mai influente grupuri de lobby pe probleme ecologice la nivelul autorităţilor naţionale şi a demonstrat prin rezultate concrete (interzicerea pescuitului la sturion pe 10 ani, desfiinţarea concesiunilor ca formă de exploatare monopolistă şi industrială a resursei piscicole, scoaterea setcii din arsenalul pescuitului industrial, alocarea de către Guvern a fondurilor necesare implementării unui sistem de management integrat al gunoiului din Delta Dunării, lobby puternic pentru renaturarea celor 80.000 ha concesiuni agricole şi piscicole etc.) că poate oferi soluţii problemelor majore cu care se confruntă Delta Dunării, una dintre ele fiind braconajul.Detalii la: www.salvatidelta.ro

Despre WWF (World Wide Fund for Nature):

Înfiinţată în anul 1961, WWF este cea mai importantă organizaţie internaţională care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura, prin:

  • conservarea diversităţii biologice la nivel mondial;
  • utilizarea raţională a resurselor naturale regenerabile;
  • reducerea poluării şi a consumului iraţional.

WWF Programul Dunăre-Carpaţi România urmăreşte conservarea mediului natural şi a proceselor ecologice în România şi în regiunea Dunăre-Carpaţi, iniţiind, derulând şi sprijinind proiecte pentru păstrarea diversităţii biologice, a speciilor sălbatice şi ecosistemelor naturale. Detalii la: www.panda.org/romania.

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează