Seria Tineri pentru Binele Comun. Un interviu cu Iulian Trușcă și Alexandra Țuțuianu

0

Cu tema pentru 2024 „Comunități pentru binele comun,” competiția Gala Societății Civile, un proiect The Institute, este axată pe analizarea contribuției și a potențialului pe care noile generații le au în definirea viitorului societății românești.

În acest interviu din seria „Tineri pentru Binele Comun”, cel de-al treilea interviu are în prim-plan doi dintre jurații secțiunii Tineri de Bine a competiției Alexandra Țuțuianu și Iulian Trușcă. Aceștia oferă o viziune asupra modului în care sunt implicați civic și a aspectelor pe care le consideră esențiale pentru evoluția societății civile în viitor.

Alexandra Țuțuianu și Iulian Trușcă sunt doi tineri remarcabili care ne împărtășesc experiențele lor și perspectivele unice asupra implicării continue și active în societatea civilă. Alexandra Țuțuianu, cu expertiză sa în domeniul ingineriei mecanice și preocuparea pentru protecția mediului, ne vorbește despre cum a ales să se implice în jurizarea Galei Societății Civile pentru a susține inițiativele care aduc schimbări pozitive în domeniul protecției mediului. 

Iulian Trușcă, cu o experiență bogată în societatea civilă și expertiză în toate cele trei sectoare de activitate (public, privat și neguvernamental), ne dezvăluie cum a fost inspirat de nevoia de a ajuta comunitatea și cum a fondat o asociație studențească pentru a oferi tinerilor oportunități și contexte de dezvoltare. 

Ambii subliniază importanța implicării individuale și a colaborării în eforturile pentru binele comun, inspirându-i pe alții să se alăture și să contribuie la transformarea societății.

În interviul de mai jos, România Pozitivă relatează poveștile de viață, ambițiile și preocupările unor tineri care au ales să contribuie la binele comun.

Să ne cunoaștem: Spune-ne câteva cuvinte despre tine și ce te-a inspirat să te implici anul acesta în jurizarea Galei Societății Civile?

Iulian Trușcă (IT): Sunt un tânăr licențiat în domeniul Resurse Umane – Sociologie, în calitate de șef de promoție, iar în prezent sunt masterand în cadrul ASE București, unde studiez științe administrative. În paralel cu parcursul academic, lucrez full-time în cadrul unei corporații din domeniul retail și sunt implicat în diverse proiecte profesionale. Mărturisesc că am luat contact cu voluntariatul de la o vârstă fragedă, înainte să știu că ceea ce făceam se numește „voluntariat”. Mai târziu am descoperit acest termen, iar inspirația și intensitatea au crescut treptat. În perioada pandemiei, dacă vă mai aduceți aminte de stările de angoasă și agitația continuă care au cuprins întreaga lume, eu eram voluntar activ la Crucea Roșie Română, în același timp în care aveam ore online la facultate. A fost o muncă titanică, iar de aici am rămas cu o întâmplare care mi se pare haioasă acum: prima notă de 5 din viața mea la materia „Statistică”, obținută deoarece nu am putut să mă pregătesc, fiind ocupat cu distribuirea alimentelor, a echipamentelor și a măștilor de protecție către multe spitale, persoane și diverse organizații din București. În acele vremuri mă aflam practic în prima linie împotriva COVID-19 și vă dați seama că nu am dorit să rămân cu această notă doar pentru că n-am avut timp să învăț, așa că m-am dus la sesiunea de mărire din vară, unde am luat 10. Implicarea voluntară de la „firul ierbii” în acele timpuri complicate am simțit-o ca pe o datorie față de țara mea, în ciuda grijilor celor dragi, care se temeau pentru sănătatea mea. 

De-a lungul anilor am reușit să acumulez un bagaj semnificativ de cunoștințe în sectorul ONG, având experiență în numeroase departamente și în diferite domenii de activitate. La vârsta de 20 de ani am fondat de la zero o asociație studențească, alături de câțiva studenți, deoarece până în acel moment nu exista un astfel de ONG, care să ofere oportunități studenților. Existau, desigur, multe proiecte ale facultății, dar nu o asociație studențească, cum aveau de ani de zile celelalte facultăți din ASE București. După doar 2 ani, asociația a obținut Premiul de excelență pentru activitatea de voluntariat și reprezentare studențească.

Astfel, motivația principală pentru implicarea mea în jurizarea inițiativelor înscrise la Gala Societății Civile a fost să descopăr în amănunt proiectele deosebite din România, care au impact în societate, precum și oamenii care se află în spatele acestor proiecte. Anul acesta, cele mai multe înscrieri s-au înregistrat în secțiunea „Tineri de Bine”, ceea ce mă face cu atât mai responsabil și onorat de prezența mea în juriu. M-am bucurat să descopăr că acest eveniment a devenit deja o tradiție și a ajuns la a XXII-a ediție. Sper ca rolul meu în această competiție să aducă un plus de valoare!

Alexandra Țuțuianu (AT): Deși am obținut diplome de licență și masterat în Inginerie Mecanică, expertiza mea se concentrează pe gestionarea deșeurilor și monitorizarea emisiilor de CO2. Decizia de a mă implica în jurizarea Galei Societății Civile a fost motivată de dorința de a cunoaște și susține inițiativele care aduc schimbări pozitive în domeniul protecției mediului.

Spune-ne în câteva cuvinte despre o idee pe care ai vrea neapărat să reușești să o implementezi în viitor.

IT: O idee pe care aș vrea să reușesc să o implementez în viitor este diminuarea risipei în societate. În lumea contemporană, dincolo de amprenta asupra mediului și a comportamentului de consum haotic, există în continuare mulți oameni care nu au acele lucruri esențiale pe care alți indivizi le aruncă prea ușor, fie că vorbim despre alimente, haine, jucării, gadgeturi, ori fel și fel de produse. Sunt unul dintre cei care militează ferm pentru ideea că ar fi bine să fim mai atenți cu lucrurile noastre și să apreciem mai mult ce avem, să ne gândim de două ori înainte de a arunca un produs, să avem în minte cel puțin o persoană sau o asociație la care să apelăm pentru a oferi gratuit acel produs, dacă mai poate fi utilizat.

AT: O idee pe care mi-aș dori să o implementez în viitor este un program educațional extins în instituțiile de învățământ, care să încurajeze practicile sustenabile și să ofere resurse pentru gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, astfel încât administrațiile acestor instituții să fie orientate spre a vedea deșeurile ca pe o resursă și nu ca pe ceva de care nu au nevoie și trebuie aruncat. 

Ce te-a îndemnat să urmezi această cale, de a fi implicat activ în societatea civilă? Ce te motivează să continui să te implici în sectorul neguvernamental? De ce au nevoie oamenii ca să treacă de la indiferență la implicare? 

IT: Implicarea în societatea civilă a venit în mod firesc. Întotdeauna m-au motivat rezultatele, roadele muncii, care în acest sector se observă mai repede decât în celelalte. În acest mediu se întâmplă lucruri cu o viteză mai mare, pentru că există nevoi imediate. Dinamica este molipsitoare și te poate face să treci cu ușurință de la indiferență la implicare. În partea opusă, consider că indiferența reprezintă unul dintre cele mai periculoase comportamente dintr-o democrație. Cred că oamenii au nevoie, în special, de comunicare și exemple pentru a trece de la indiferență la implicare. Nu toți știu ce înseamnă să faci parte dintr-un ONG, să investești timp în mod voluntar, să ajuți fără să primești recompense tangibile și să oferi fără să aștepți ceva la schimb. Fie că oamenii se implică în mod pasiv, prin redirecționarea impozitului către ONG-uri sau un SMS pentru o inițiativă, ori că se implică în mod activ, investind cea mai importantă resursă a lor, anume timpul, cu siguranță se pot schimba lucruri prin orice forme de implicare! Codin Maticiuc strânge deja de ani de zile bani și oameni în campania „Spitale publice din bani privați”. Este incredibil ce au reușit prin acest proiect, iar două elemente cheie care consider că stau la baza acestor realizări sunt comunicarea eficientă a ideii în care să credem, dar și exemplele din viața publică, care au venit în ajutor și au verbalizat către mase nevoia de implicare, de donare, de strângere de fonduri. Așadar, sunt de părere că oamenilor trebuie să le transmiți lucrurile deosebite care se pot întâmpla dacă ei se implică și impactul pe care îl vor avea acțiunile lor. Într-o societate în care devine din ce în ce mai dificil să-ți găsești repere, binele trebuie, cu siguranță, comunicat și promovat.

AT: Motivația mea pentru implicarea în societatea civilă și în domeniul mediului vine din convingerea că fiecare acțiune contează și poate genera un efect. Trebuie să avem grijă de resursele noastre căci acestea sunt finite. Mă motivează ideea de a face o diferență în comunitatea mea și de a contribui la schimbari concrete, sistematice.

Din păcate cei mai mulți oameni aleg să treacă de la indiferență la implicare abia atunci când au contact direct cu efectele negative ale acțiunilor noastre, ale tuturor. Eu încă mai cred în oameni motivați de empatie și de dorința de a face lucrurile corect și încerc să mă ghidez după acest principiu în tot ceea ce fac. Dar recunosc că  am perioade când îmi găsesc mai greu motivația de implicare.

Campania GSC 2024 vorbește despre binele comun. Ce înseamnă pentru tine bine comun?

IT: Pentru mine, binele comun este un lucru important în lumea în care trăiesc. Poate mulți nu conștientizează, dar dacă celor din jurul tău le este bine, atunci și ție îți este bine sau îți va fi bine. La noi în popor avem vorba asta crudă: „Să moară și capra vecinului”.

Doar că acest sentiment negativ față de ceilalți este nociv. Noi ar trebui să fim încântați și să manifestăm o atitudine decentă atunci când celor din jur le merge bine, au realizări profesionale, au o calitate a vieții mai bună, deoarece probabil ne vom dori să ajungem și noi la acel nivel, iar ei ne pot oferi sfaturi despre pașii pe care i-au urmat pentru a ajunge în acel punct. În loc să dorești necazul altuia, deoarece nu ești la același nivel ierarhic, mai bine îl întrebi cum a ajuns acolo. Invidia e ceva normal, dar ea trebuie să se manifeste în mod pozitiv, ca un factor motivator. În caz contrar, aceasta duce în timp la stres și boli. Sumarizând, consider că binele comun înseamnă bunăstare pentru cât mai mulți locuitori ai cetății.

AT: Binele comun pentru mine înseamnă altruism. Să acționăm gândindu-ne și la cum îi afectează deciziile noastre pe cei din jur, nu doar la ce ne dorim noi.

Pentru mine, binele comun înseamnă respect față de toți membrii comunității sau societății în care trăim, respect pentru diversitatea și nevoile fiecăruia.

Care crezi că este emoția primară care încurajează schimbarea și implicarea pentru un bine comun?

IT: Emoția primară care încurajează schimbarea și implicarea pentru binele comun ar trebui să fie, în primul rând, empatia. Adică acea stare prin care ne transpunem „în pielea celuilalt” și-i oferim suport în mod natural. Totuși, din practică vă pot spune că un loc fruntaș îl are și sentimentul de frustrare, o emoție puternică pe care o manifestăm prin furie și disconfort. Ca de exemplu, atunci când suntem frustrați că autoritățile nu-și fac treaba, poate fi un impuls pentru a încuraja schimbarea și implicarea pentru binele comun. În fine, fie că vorbim despre empatie sau despre frustrare, ceea ce au în comun cele două emoții este convingerea că trebuie să luăm inițiativă pentru a modifica starea actuală în bine.

AT: Cred că pe de-o parte indignarea față de injustiție și pe de altă parte emapatia sunt emoțiile primare care încurajează schimbarea și implicarea pentru un bine comun. Cred că este important să avem capacitatea de a înțelege nevoile și perspectivele altora, și că acest lucru ne poate motiva să acționăm gândindu-ne la binele comun.

Dă-ne un exemplu de inițiativă desfășurată de-a lungul timpului care te-a impresionat, în care vocile comunității au adus o schimbare reală în societate.

IT: Una dintre inițiativele care m-au impresionat de-a lungul timpului și în care diferite voci au adus o schimbare reală în societate a fost proiectul de construcție de la zero a spitalului pentru copiii bolnavi de cancer, realizat de Asociația Dăruiește Viață, unde au contribuit peste 350.000 de donatori, persoane fizice, și peste 8000 de companii. Dintre atâția contributori valoroși, cel mai special donator pentru mine a fost mama mea, de la care am aflat prima dată despre inițiativă încă din anul 2019. Mișcarea aceasta a cuprins atât de multă suflare românească și, cu siguranță, îmi va rămâne adânc înrădăcinată în minte, deoarece este pentru prima dată în istorie când se întâmplă așa ceva în România. Astfel de lucruri mărețe ne arată că oamenii pot face lucruri grozave împreună, dacă luptă pentru un scop nobil comun. Pentru societatea civilă, construcția acestui spital este o mare reușită și o dovadă că mulți români au un suflet bun, sunt credincioși și vor să-și ajute semenii.

AT: Acum câțiva ani, prin Fondul Științescu desfășurat de mai multe Fundații Comunitare din România, sute de elevi și-au descoperit pasiunea pentru științe participând la proiecte de educație STEAM.  Cel mai tare am fost impresionată de pasiunea profesorilor care stăteau până noaptea cu elevii să facă ateliere, care veneau și în weekend la școală și care nu primeau nicio remunerație pentru această activitate și își luau din timpul lor liber ca să dea mai departe dragostea pentru științe.

Și dacă vorbim despre un bine comun, care crezi că este minima implicare pe care ar trebui să o aibă fiecare cetățean al României pentru a contribui la binele comun?

IT: Că tot avem toate rândurile de alegeri anul acesta, cred că minima implicare pe care ar trebui să o aibă fiecare cetățean al României pentru a contribui la binele comun ar fi să meargă la vot. Dacă ar vota majoritatea cetățenilor, am avea măcar o imagine mai clară despre societatea noastră, despre ceea ce ne dorim și încotro să o luăm. Dar lăsând politica deoparte, o minimă implicare ar putea fi și în zona de comunități, prin intermediul cărora se poate crește coeziunea socială. Americanii au această rutină de a se strânge în timpul lor liber să facă diferite activități, ca de exemplu să gătească împreună pentru familii nevoiașe. Cu siguranță ați văzut în filme la ce mă refer. Găsești comunități și diferite grupuri sociale pentru aproape orice activitate. Cred că aici am avea noi de învățat, deoarece în colectivități putem face multe lucruri grozave și putem deveni o societate cu relații interumane mai profunde.

AT: Minima implicare pe care ar trebui să o aibă fiecare cetățean al României pentru a contribui la binele comun în domeniul mediului ar putea fi adoptarea practicilor de consum responsabil, grija pentru resursele pe care le avem și implicarea în acțiuni comunitare. De cele mai multe ori este suficientă o decizie sau un efort mic dar făcut de mai mulți oameni, ca să se genereze o schimbare sistemică.

Tu cum contribui la binele comun?

IT: Contribui la binele comun constant fie prin gesturi mici, din viața de zi cu zi, precum colectarea separată a deșeurilor, reducerea consumului de energie, sprijinirea unui vecin mai în vârstă, hrănirea unui câine fără stăpân, fie prin lucruri mai mărețe, ca de exemplu crearea unor contexte de dezvoltare, înființarea unui ONG, dotarea unei biblioteci de la o școală din provincie, implicarea fizică în comunitate, pregătirea unor cadouri pentru sute de copii de la o școală specială, donarea de sânge, etc.

Cu toții putem contribui la binele comun în măsura în care dorim și ne permite situația în care ne aflăm, unii mai mult, alții mai puțin. Cert este că în viața asta sunt de părere că ar trebui să rămânem cu îndemnul că „nu e suficient să nu faci răul, ci important e să faci binele”. Dacă doar nu faci răul ești pe zero, dar dacă începi să faci binele, de abia atunci crești și ajungi la o împlinire unică.

AT: Contribui la binele comun prin implicarea mea activă în proiecte sociale și de mediu, prin promovarea valorilor civice și prin sprijinirea comunității din care fac parte.

Ce mesaj ai transmite grupurilor de inițiativă și comunității în ansamblu pentru a încuraja și a mobiliza cât mai multe persoane să se implice în inițiative pentru binele comun?

IT: Mesajul pe care îl transmit cu încredere grupurilor de inițiativă și comunităților pentru a încuraja și mobiliza cât mai multe persoane să se implice pentru binele comun este următorul citat: „Înțelepciunea vieții e simplă: fă ca pe unde ai trecut tu să fie mai bine decât înainte.” – Nicolae Iorga. Fiecare dintre noi putem contribui la schimbarea în bine a lumii în care avem acces, o lume mai mică sau mai mare în care ne ducem cu toții existența de zi cu zi, așa numitele „bule sociale”. Eu cred că dacă aceste „bule” cresc treptat, cum este cazul și în sectorul ONG din România în ultimul deceniu, atunci din ce în ce mai mulți indivizi se vor implica în treburile comunității. 

AT: Mesajul meu pentru grupurile de inițiativă și comunitate ar fi să continue să investească resurse în cauzele în care cred și să încurajeze implicarea activă a tinerilor în inițiativele lor. Este important să ne unim forțele și să acționăm împreună pentru a face schimbări în comunitatea noastră.

Care crezi că sunt cele mai importante 3 ingrediente pentru ca o inițiativă să aibă un impact real în societate? 

IT: Consider că cele mai importante 3 ingrediente pentru ca o inițiativă să aibă un impact real în societate sunt: disciplina, emoția și sentimentul de apartenență. Disciplina pentru că îți trebuie o agendă bine pusă la punct, care, desigur, se poate modifica pe parcurs în funcție de context; emoție pentru că inițiativa trebuie să ajungă la oameni care au nevoi și aspirații diferite, dar pe care emoția îi poate apropia către o cauză comună; iar sentimentul de apartenență pentru că oamenii își doresc în mod natural să simtă că fac parte dintr-un grup și că promovează o idee cu adevărat specială, pentru care își dedică resursele. 

AT: Cele mai importante trei ingrediente pentru ca o inițiativă să aibă un impact real în societate sunt: 

  • implicarea activă a comunității locale și a tinerilor, 

  • colaborarea între organizații neguvernamentale, instituții publice si private și 

  • transparența și responsabilitatea factorilor decizionali.

Interviul cu Alexandra și Iulian aduce în prim-plan implicarea tinerilor în societatea civilă și rolul acestora în construirea unui viitor mai bun pentru România. Cei doi jurați ai secțiunii „Tineri de Bine” a Galei Societății Civile, ediția 2024, subliniază importanța implicării și a responsabilității fiecăruia în schimbarea pozitivă a societății. Atât Alexandra, cât și Iulian împărtășesc o perspectivă comună despre implicarea activă în comunitate și subliniază relevanța acțiunilor individuale pentru beneficiul colectiv. Ei accentuează empatia, solidaritatea și comunicarea ca elemente cheie în mobilizarea oamenilor pentru schimbare și încurajează fiecare persoană să contribuie la construirea unei societăți mai bune. 

Din interviurile realizate în cadrul seriei „Tineri pentru Binele Comun”, se conturează un peisaj vibrant al angajamentului și conștientizării ridicate în rândul tinerei generații. Acești tineri sunt activi în cauze sociale și aspiră să aducă schimbări semnificative în societate. Prin colaborarea lor și eforturile lor comune, acești tineri jurați și toți cei implicați în societatea civilă pot modela un viitor mai strălucitor și mai incluziv pentru toți.

Cu Alexandra și Iulian vă veți întâlni și la Gala Societății Civile 2024, care va avea loc pe 20 iunie,  la Nord Events Center by Globalworth. Biletele sunt gratuite, iar accesul se va face prin scanarea biletelor care pot fi rezervate pe linkul de aici.

Seria „Tineri pentru Binele Comun” este un proiect editorial original realizat de România Pozitivă în parteneriat cu The Institute și Gala Sociectății Civile care își propune să prezinte implicarea noii generații în societatea civilă. 

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 55 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem programe educaționale (învățare și dezvoltare) cu diverse tematici și am lucrat cu peste 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.