Țintele UE pentru 2030 aduc donarea alimentelor în centrul luptei împotriva risipei: Cum ajută Rețeaua Băncilor pentru Alimente companiile din România să se alinieze regulilor europene

• Directiva-Cadru privind Deșeurile impune statelor membre reducerea obligatorie a risipei cu 10% în producție și procesare, respectiv cu 30% în retail, servicii alimentare și gospodării, până în anul 2030.

• Cadrul european recunoaște explicit donarea de alimente ca măsură prioritară și a introdus obligativitatea consultării băncilor pentru alimente pentru încheierea acordurilor de redistribuire.

• Prin cele 9 Bănci Regionale, Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR oferă infrastructura logistică pregătită să preia și să securizeze surplusul de produse în beneficiul comunităților vulnerabile.

Uniunea Europeană a făcut un pas decisiv în lupta împotriva risipei de resurse. Republicarea Directivei-Cadru privind Deșeurile (WFD) în Jurnalul Oficial a marcat un moment de cotitură: pentru prima dată, statele membre au obligația legală de a atinge ținte clare de reducere a risipei alimentare până în anul 2030.

Regulile stabilesc praguri stricte pentru toate etapele lanțului de distribuție, raportate la perioada de referință a anilor 2021–2023:

• O reducere cu 10% a deșeurilor alimentare în sectorul de procesare și producție industrială.

• O reducere cu 30% (pe cap de locuitor) privite în ansamblu / cumulat la nivelul comerțului cu amănuntul (retail), al restaurantelor, serviciilor alimentare și al gospodăriilor.

Aceste obiective ambițioase nu mai reprezintă doar o recomandare de bune practici, ci o obligație pe care România trebuie să o transpună în legislația națională în termen de 20 de luni de la publicarea Directivei. Statelor membre li se solicită să își evalueze și adapteze de urgență programele naționale de prevenire a risipei, prioritizând clar măsurile de salvare a hranei în fața celor de eliminare sau distrugere.

Donarea de alimente: Una dintre cele mai importante soluții înainte ca hrana să devină deșeu

Din perspectiva Federației Europene a Băncilor pentru Alimente – FEBA, atingerea noilor ținte este imposibilă fără aplicarea riguroasă a ierarhiei oficiale de prevenire a risipei. Acest ghid european de bune practici stabilește o ordine clară și obligatorie a priorităților pentru orice resursă alimentară:

1. Prevenirea la sursă (Prioritatea maximă): Evitarea din start a producerii de surplus de-a lungul întregului lanț de aprovizionare.

2. Donarea și redistribuirea (A doua treaptă): Salvarea alimentelor bune de consum care au ieșit din circuitul comercial și direcționarea lor prioritară către oameni.

3. Gestionarea deșeurilor (Ultima instanță): Transformarea hranei în compost, energie sau deșeu, o măsură ce trebuie aplicată doar atunci când alimentele nu mai sunt sigure pentru consumul uman.

Directiva europeană reconfirmă acest mecanism, stipulând că măsurile naționale trebuie să faciliteze donarea alimentelor sigure pentru consum. Mai mult, legislația introduce o noutate majoră: băncile de alimente trebuie consultate în mod direct pentru a asigura încheierea acordurilor de donare cu operatorii economici, recunoscându-le oficial ca parteneri cheie în acest proces.

În România, Rețeaua Băncilor pentru Alimente funcționează ca partenerul logistic esențial pentru companiile care generează surplus, dar care nu au capacitatea de a gestiona individual relația cu sute de asociații caritabile. Prin cele 9 Bănci Regionale, rețeaua salvează zilnic produse sigure pentru consum de la retaileri, procesatori și producători, redistribuindu-le gratuit către cele 910 ONG-uri partenere. Astfel, surplusul alimentar nu mai ajunge la groapa de gunoi, ci devine o resursă vitală de supraviețuire pentru peste 340.000 de persoane vulnerabile.

„Țintele europene pentru anul 2030 nu ar trebui privite de companii ca o povară birocratică suplimentară, ci ca o oportunitate uriașă de a corecta risipa de resurse și de a ne recalibra uman. Legislația ne oferă acum un drum clar de urmat, dar cifrele vor rămâne doar pe hârtie dacă nu acționăm în teren. În România, noi avem deja soluția pregătită: o rețea logistică autorizată, transparentă și funcțională, care respectă cele mai înalte standarde de siguranță alimentară. Invităm întreaga industrie agroalimentară să nu mai amâne decizia salvării hranei. Donarea surplusului trebuie să devină o rutină operațională zilnică, o parte firească din viața fiecărui business”, a declarat Romuald Bulai, Președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România.

Apel către industrie: Integrați donarea surplusului în fluxul vostru curent

FBAR adresează o invitație deschisă tuturor operatorilor economici din agricultură, producție agroalimentară, procesare și retail să includă donarea sistematică a surplusului în activitatea lor de zi cu zi.

Pe lângă asigurarea conformității timpurii cu directivele europene ce au fost transpuse la nivel național, donarea de produse către Băncile pentru Alimente oferă companiilor avantaje fiscale clare și imediate, reglementate prin Legea risipei alimentare (nr. 217/2016): cheltuielile cu alimentele transferate sunt deductibile integral, iar procesul este scutit de la ajustarea TVA-ului.

Alegeți ca hrana să își îndeplinească adevărata misiune: aceea de a hrăni oameni, nu de a deveni deșeu. Faceți primul pas spre o activitate fără risipă și contactați-ne la office@bancapentrualimente.ro.

Despre Banca pentru Alimente: Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele nouă Bănci Regionale din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați formează o rețea națională de solidaritate care salvează zi de zi hrană de la risipă și o transformă în sprijin real pentru comunitățile vulnerabile. FBAR este membru al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente – FEBA. De la înființare, în 2016, și până la finalul lunii iunie 2026, Rețeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 49 de mii de tone de produse: peste 44 de mii de tone de alimente salvate de la risipă, peste 4 mii de tone de alimente donate prin Colecta Națională de Alimente și peste 1.800 de tone de produse non-food. Cele peste 48 de mii de tone de alimente s-au transformat în peste 96 de milioane de porții de hrană, distribuite prin 910 ONG-uri partenere către 340.000 de persoane vulnerabile.