Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

Proiectul „România Educată”: dezvoltarea competențelor în școală, mai multă practică și mai puțină teorie

0
  1. Scopul Proiectului „România Educată”

Încă de la lansarea sa, Proiectul „România Educată” și-a propus să fie o viziune  de țară în domeniul educației. Raportul armonizează, într-un singur document,  un set coerent de obiective și de ținte ambițioase pentru educație, la orizontul  anului 2030, oferind soluții pentru îmbunătățirea sistemului de educație în  domenii cheie. El nu se substituie unui program de guvernare sau unei  strategii naționale.

Proiectul „România Educată” este rezultatul celei mai ample consultări  postdecembriste din domeniul educației și a fost elaborat ținând cont nu de  preferințe individuale, ci de opțiunile actorilor din educație, de așteptările  cetățenilor și de recomandările experților. Proiectul nu reprezintă în sine o  nouă lege a educației, ci oferă reperele necesare pentru o reformă coerentă  a legislației primare și secundare din acest domeniu. 

Raportul elaborat de Administrația Prezidențială este un document adresat  întregii societăți și include repere clare atât pentru politicile publice din  domeniul educației, cât și pentru direcțiile și prioritățile de finanțare și  investiții, indiferent de sursa acestora. Proiectul „România Educată” nu se  substituie unui plan de bugetare a sistemului de educație, ci reprezintă, mai  degrabă, un bun punct de pornire a fundamentării bugetului. 

Deși include elemente care țin de guvernanța sistemului de educație, aceasta se  realizează în limita normativelor actuale. Proiectul nu înlocuiește însă reforma  administrativă. Pentru o mai mare descentralizare în sistemul de educație, se  impune, anterior, un consens politic privind creșterea autonomiei locale și reforma administrativă. 

În concluzie, Proiectul „România Educată” nu înlocuiește decizia politică și  nu se substituie atribuțiilor executivului și legislativului. Pentru a deveni realitate,  are, așadar, nevoie de colaborarea noastră, a tuturor.

  1. Etapele Proiectului “România Educată”

Prima etapă (2016-2017) a debutat cu un chestionar on-line cu peste 8000 de  răspunsuri. Au urmat opt conferințe regionale tematice cu peste 1000 de  participanți și multiple evenimente de consultare implementate de către terți. 

A doua etapă (2017-2018) a presupus organizarea a șapte grupuri de lucru, cu  experți din societatea civilă și din administrație, pe temele prioritare: cariera  didactică; echitatea; profesionalizarea managementului educațional;  învățământul profesional și tehnic; învățământul superior; educația timpurie;  evaluarea elevilor și a studenților. Simultan, au avut loc evenimente de  consultare implementate de către terți. 

În cea de-a treia etapă (2018 -2020), am lansat rezultatele preliminare în  dezbatere publică. Simultan, Administrația Prezidențială a coordonat un proiect  finanțat prin Programul Uniunii Europene de Sprijin pentru Reformele  Structurale (SRSS), în cadrul căruia au fost elaborate, în cooperare cu Organizația  pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), patru documente de politici  publice (policy briefs) pe următoarele teme: (1) carieră didactică, (2)  management educațional, (3) echitate, (4) educație timpurie. Tot în această etapă,  operaționalizarea Proiectului a fost inclusă ca angajament în Strategia Națională  de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. 

Finalizarea Proiectului (2021) a presupus integrarea feedback-ului primit și  actualizarea raportului cu evoluțiile recente, inclusiv cu lecțiile învățate în  contextul pandemiei de COVID-19. Totodată, o parte dintre prevederile  Proiectului au fost incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

  1. Avantajele procesului de consultare deschis întregii societăți:

Dimensiunea participativă și amploarea demersului, atât din perspectiva  numărului de persoane care au contribuit, cât și a perioadei consacrate  dezbaterilor publice, deosebesc Proiectul „România Educată” de orice altă  consultare publică în vederea fundamentării unei viziuni de politică publică. 

Caracterul eminamente deschis, diversitatea actorilor implicați, participarea  experților din zona administrației publice, precum și a societății civile  reprezintă cele mai importante garanții că obiectivele de reformă fixate sunt  cele care să răspundă cu adevărat nevoilor sistemului de educație. 

În toate etapele sale, Proiectul „România Educată” a integrat mecanisme  de consolidare a dialogului și a încrederii participanților la consultări în  avantajele unui proces participativ temeinic, abordare care și-a dovedit  relevanța în numeroasele momente de tumult pe scena politică. Energia  antrenată în proces a plasat proiectul deasupra luptelor politice și a împiedicat  orice încercare de transformare a sistemului de educație care nu lua în  considerare concluziile anunțate la încheierea fiecărei etape a Proiectului. 

Proiectul „România Educată” se distinge de cele mai multe strategii  naționale sectoriale prin oportunitatea de a ancora viziunea pentru reforma  sistemului de educație atât în Planul Național de Redresare și Reziliență, cât  și în prioritățile de finanțare europeană pentru perioada 2021-2027. 

DESPRE PREVEDERILE PROIECTULUI „ROMÂNIA EDUCATĂ”

  1. Elemente de noutate
Raportul supus

dezbaterii publice

Un document de  

viziune și șapte  

rapoarte tematice  

anexate

Ce am modificat semnificativ în documentul final

Includerea rapoartelor tematice în documentul de viziune; O secțiune dedicată valorilor asociate sistemului de  educație și țintelor pe care acesta trebuie să le atingă; O serie de subcapitole tematice, precum: 

Finanțarea învățământului preuniversitar 

Curriculum centrat pe competențe 

Digitalizare 

Reziliență 

Promovarea educației STEAM 

Un capitol dedicat surselor de finanțare pentru reformele  propuse.

Două scenarii privind  structura sistemului  de învățământ O structură unică a sistemului de învățământ
Menținerea actualei  structuri de  

guvernanță a  

sistemului

Reformarea instituțiilor deconcentrate și, implicit, a  structurii de guvernanță. Accentul se pune pe  responsabilizare în descentralizarea educației.

 

Date la nivelul anului  2018 

Actualizarea informațiilor conform ultimelor studii și  rapoarte, inclusiv a celor patru documente de politică  publică realizate de către OECD pentru Proiect. Actualizarea propunerilor din raport, conform evoluțiilor  recente și a lecțiilor din pandemia de COVID-19. Integrarea contribuțiilor primite.

  1. Valorile promovate prin sistemul de educație

Ne dorim fundamentarea sistemului de educație pe un set asumat de valori: 

  • ECHITATEA – reducerea decalajelor din sistem și asigurarea șansei la o  educație de calitate pentru copiii și pentru tinerii din toate mediile; 
  • EXCELENȚA – susținerea și motivarea excelenței în cadrul procesului  educațional; 
  • INTEGRITATEA – asigurarea de repere valorice și promovarea eticii în  educație, dar și în viața de după absolvire; 
  • STAREA DE BINE – dezvoltarea holistică a triunghiului minte-corp-suflet,  cu ajutorul consilierii și al măsurilor de sprijin; 
  • PROFESIONALISMUL – menținerea de standarde ridicate în formarea  cadrelor didactice și, implicit, în educația oferită elevilor și studenților; 
  • RESPECTUL – însușirea respectului pentru alte persoane, instituții, mediu și  societate, ca parte a formării; 
  • FLEXIBILITATEA – asigurarea unui parcurs educațional individualizat  pentru fiecare elev; 
  • DIVERSITATEA – garantarea respectului pentru diversitate și a unui mediu  tolerant în procesul educațional; 
  • TRANSPARENȚA – utilizarea de mecanisme transparente de evaluare și  menținerea unei comunicări deschise și oneste în procesul educațional; 
  • COLABORAREA – dezvoltarea parteneriatului școală-societate și  menținerea unui climat constructiv în interiorul sistemului de educație.
  1. Domenii prioritare

În cadrul Proiectului „România Educată” sunt incluse o serie de domenii  prioritare, cu obiective și măsuri specifice. Aceste domenii sunt: 

  1. CARIERA DIDACTICĂ: dezvoltarea unui profil de competențe, reforma  formării inițiale, creșterea calității și a flexibilității; 
  2. MANAGEMENT ȘI GUVERNANȚĂ: îmbunătățirea procesului de elaborare  a politicilor publice, adaptarea guvernanței locale la capacitatea autorităților  publice locale, profesionalizarea managerilor; 
  3. FINANȚAREA SISTEMULUI de învățământ preuniversitar: adaptarea  finanțării la nevoile reale, reforma finanțării în educația timpurie, creșterea  absorbției fondurilor UE și creșterea nivelului finanțării; 
  4. INFRASTRUCTURA sistemului de educație: revizuirea standardelor pentru  infrastructură și dotări, adaptarea rețelei școlare la evoluțiile demografice,  dezvoltarea infrastructurii Învățământului Profesional și Tehnic în jurul unor  poli de dezvoltare, școli verzi; 
  5. CURRICULUM ȘI EVALUARE centrate pe competențe. Presupune:  proiectare curriculară centrată pe competențe; creșterea flexibilității curriculare;  monitorizarea și evaluarea curriculumului; fundamentarea de competențe  transversale legate de educația pentru sănătate, pentru sustenabilitate, pentru  democrație/societate, inclusiv din sfera educației financiare și juridice. Evaluarea elevilor/studenților va fi centrată pe competențe, dezvoltarea de  standarde și descriptori, creșterea rolului evaluării în formarea cadrelor  didactice, digitalizarea evaluării, asigurarea de feedback etc. 
  6. EDUCAȚIE INCLUZIVĂ DE CALITATE pentru toți copiii: creșterea  accesului la educație a celor proveniți din medii dezavantajate, reducerea ratei  de părăsire timpurie a școlii, programe de reintegrare școlară, pedagogie  incluzivă, politici pro-echitate, servicii de consiliere;
  1. ALFABETIZAREA FUNCȚIONALĂ: prioritizarea alfabetizării  funcționale în cadrul procesului educațional, curriculum bazat pe competențe  care facilitează alfabetizarea funcțională. Îmbunătățirea rezultatelor PISA,  TIMSS. O atenție specială se va acorda și alfabetizării media, alfabetizării  digitale și științifice a elevilor.  
  2. PROMOVAREA EDUCAȚIEI STEAM: încurajarea participării elevilor la  activități din zona STEAM, pregătirea cadrelor didactice pentru predarea de  conținuturi STEAM, asigurarea dotărilor necesare pentru predarea materiilor  STEAM, parteneriate externe relevante; 
  3. DIGITALIZARE: dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și  profesorilor, dezvoltarea unui ecosistem digital de educație, programe și  educație pentru siguranța datelor și siguranță cibernetică;  
  4. REZILIENȚĂ: mecanisme de adaptare rapidă la situații de criză, creșterea  calității serviciilor școlare în zone dezavantajate, dezvoltarea de abilități  privind reziliența/stima de sine între elevi și studenți, pregătirea elevilor pentru  schimbări sociale și economice, combaterea bullying-ului. 
  5. Țintele Proiectului „România Educată”

În cadrul Proiectului „România Educată” sunt incluse mai multe ținte, care  vizează: 

  1. a) Îmbunătățirea performanței sistemului de educație: 

Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din  cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele  membre ale UE; 

Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult  10%;

Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional,  astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%; 

Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv  de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre  elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază;

Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de  ani vor fi absolvenți de studii superioare. 

  1. b) Creșterea participării și calității educației timpurii: 

Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani participă la educație  antepreșcolară; 

Până în 2030, 96% dintre copiii între 3-6 ani participă la educație preșcolară; Până în 2030, 2.500 de creșe eficiente energetic se vor construi la nivel  național; 

Până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de  educație timpurie. 

  1. c) Creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar  superior: 

Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea  competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei  testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47%  matematică și 44% științe); 

Până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra  competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de  39%); 

Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a  curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ  preuniversitar; 

Până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și  40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului  curriculum bazat pe competențe. 

  1. d) Sporirea calității și atractivității învățământului superior: 

Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de  ani vor fi absolvenți de studii superioare; 

Până în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior  vor fi opționale; 

Până în 2025, minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior – licență și master – vor participa la programe de mobilitate externă;

În 2030, în România, vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din  totalul studenților înmatriculați). 

  1. Structura sistemului de educație

Structura sistemului de educație trebuie să susțină performanța fără a afecta  echitatea, să încurajeze continuarea studiilor prin rute flexibile, certificări  profesionale și examene naționale centrate pe competențe, iar consilierea școlară  să devină un sprijin real pentru toți cei implicați: elevi, părinți și cadre didactice. 

În Proiectul „România Educată”, structura învățământului preuniversitar rămâne,  predominant, la fel ca în prezent: 

educația antepreșcolară (se adresează copiilor de 0-2/3 ani și se derulează în  creșe și centre de zi); 

preșcolară (se adresează copiilor de 3-6 ani și se derulează în grădinițe); ciclul primar (pregătitoare – cls. a IV-a); 

ciclul secundar inferior (clasele V-VIII); 

ciclul secundar superior (clasele IX-XII). 

Principala modificare adusă sistemului de educație vizează învățământul  liceal, unde vor exista trei rute – teoretic, profesional și vocațional – cu  aceeași durată (4 ani), absolvenții lor putând intra direct în examenul de  bacalaureat. Rutele se bucură de un prestigiu comparabil, iar  transferul/tranzițiile posibile între acestea se pot realiza anual, fiind axate pe  competențele elevilor.  

Pe ruta profesională, există varianta obținerii unei certificări profesionale  de nivel 3 după clasa a XI-a.

Bacalaureatul evaluează competențe și urmărește un profil național pe care  toți absolvenții de liceu trebuie să îl dețină, indiferent de rută. Accentul se  pune pe competențe reale. În urma promovării acestuia, tinerii vor putea  accesa programe de studii universitare. 

Un alt element de noutate va fi posibilitatea de a organiza examene de  admitere la liceu, înainte de desfășurarea Evaluării Naționale, acolo unde  cererea depășește oferta, locurile neocupate în urma examenului de admitere  urmând a fi ocupate prin repartizarea elevilor în ordinea notelor la Evaluarea  Națională.

  1. Guvernanța sistemului de educație

La nivelul guvernanței și managementului sistemului de educație, am avut în  vedere: 

  • Soluții pentru situațiile în care autoritățile publice locale nu au capacitatea de  a susține educația; 
  • Autonomia unităților de învățământ trebuie să crească treptat; Trecerea de la un management preponderent administrativ la unul axat pe  îmbunătățirea procesului educațional; 
  • Separarea rolului de inspecție școlară (instituțională, a cadrelor didactice sau  a managementului) de rolul asociat atribuțiilor de coordonare, îndrumare,  administrare și sprijin;  
  • Întărirea capacității instituțiilor deconcentrate (ex. prefecturile) pentru a  monitoriza, susține și responsabiliza autoritățile publice cu atribuții în zona de  educație; 
  • Întărirea structurilor cu atribuții pe zona de formare continuă, consiliere și  dezvoltarea/asigurarea resurselor educaționale, atât de la nivel național, cât și  județean.

  • DACIS = Direcții Județene de Asigurare a Calității și Inspecție Școlară (în  subordinea ARACIP); 
  • CJ-IP = Centre Județene pentru Învățământ Preuniversitar (fostul ISJ, în  subordinea ME); 
  • CJ-FCARE = Centre Județene pentru Formare Continuă, Asistență și Resurse  Educaționale (fostul CCD, în subordinea ME); 
  • Consiliul Consultativ pentru Învățământul Preuniversitar sprijină  demersurile de administrare și dezvoltare a rețelei școlare și de monitorizarea  capacității autorităților publice locale de a susține educația. Este prezidat de  Președintele Consiliului Județean. Întocmește și avizează Raportul anual  privind starea învățământului preuniversitar la nivelul județului.
  1. Surse de finanțare pentru reformele propuse prin Proiectul „România Educată”

Țintele asumate în cadrul Proiectului „România Educată” trebuie să aibă o  susținere financiară adecvată. De altfel, măsurile de reformă propuse în  Proiectul „România Educată” au fost considerate de către Comisia Europeană în  Raportul de Țară aferent anului 2020 ca fiind importante pentru sistemul de  învățământ. 

Complementar alocărilor de la bugetul de stat, principală sursă de finanțare pe  care autoritățile publice, respectiv principalii actori din domeniul educației o au  la dispoziție pentru următoarea perioadă, este Cadrul Financiar Multianual,  atât prin Politica de Coeziune, cât și prin Next Generation EU, instrument care  include Planul Național de Redresare și Reziliență. 

Capitolul dedicat finanțării educației din cadrul Planului Național de Redresare  și Reziliență se numește România Educată, iar bugetul alocat educației este unul  consistent. Menținerea unei alocări dedicate educației, echilibrată în raport cu  țintele și cu obiectivele din cadrul prezentului raport, în negocierea programelor  operaționale aferente perioadei 2021-2027 este esențială la nivelul  următoarelor programe operaționale: Programul Operațional Educație și  Ocupare, Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente  Financiare, Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială, cât și în  cadrul celor opt Programe Operaționale Regionale. 

Subliniem însă necesitatea de a întări capacitatea actorilor din domeniul  educației de a atrage, respectiv de a implementa proiecte cu finanțare europeană. 

8. Pași următori

  • Publicarea documentului final „România Educată” și asumarea sa la nivel  politic; 
  • Stabilirea unui calendar pentru reforma legislativă (atât a legii cadru, cât  și a legislației subsecvente); 
  • Susținerea implementării componentei „România Educată” din cadrul  PNRR; 
  • Creșterea capacității de implementare a Proiectului „România Educată”.

 

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem și programe educaționale în diverse tematici și am lucrat cu aproape 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.