La 85 de ani de la cutremurul devastator din 10 noiembrie 1940, Bucureștiul este în continuare cea mai vulnerabilă capitală din Europa și are nevoie urgentă de un plan concret de acțiune în caz de seism. Pregătirea individuală, un plan solid de reacție pentru primele 72 de ore, un ecosistem avansat de intervenție și un cadru legislativ pentru sprijin internațional sunt critice pentru depășirea următorului mare cutremur.
Fundația Comunitară București a testat orașul prin simulări post-cutremur și a reunit actorii importanți în prevenția, intervenția și gestionarea efectelor unui dezastru. În această rețea de sprijin și intervenție se analizează vulnerabilitățile și se dezvoltă un plan concret de acțiune în urma unui seism, iar măsurile pentru conștientizarea și pregătirea oamenilor pentru seism continuă prin programul Bucureștiul Pregătit, susținut de Lidl România.
Dintre toate calamitățile naturale, 3 din 5 bucureșteni se tem cel mai mult de cutremur, iar 4 din 5 sunt de părere că Bucureștiul nu este deloc pregătit să facă față unui astfel de dezastru, arată un studiu realizat în acest an de Fundația Comunitară București, prin programul Bucureștiul Pregătit. Temerile sunt generate nu doar de vulnerabilitățile Capitalei la seism, ci mai ales de lipsa de pregătire individuală: doar 15% spun că au un plan de acțiune și știu tot ce au de făcut în caz de cutremur.
Simulările de cutremur pun Bucureștiul în fața realității: reacționăm instinctiv, nu corect
Pentru a testa cât de pregătiți sunt oamenii să reacționeze la un mare seism, Fundația Comunitară București a desfășurat în noiembrie o serie de simulări în clădiri reprezentative pentru viața cotidiană a locuitorilor Capitalei, precum școli, centre pentru persoane vulnerabile, clădiri de birouri și spații de relaxare frecventate de membri ai comunităților din cartiere. În cadrul acestor exerciții, 100 de oameni au experimentat ce înseamnă primele 72 de ore după un seism major: fără curent, fără semnal, fără apă și fără sprijin imediat din partea autorităților.
La Centrul Steluțelor al Asociației M.A.M.E., ușile s-au blocat, iar terapeuții și pacienții au fost nevoiți să improvizeze soluții pe cont propriu. În Europe House, angajați aflați în birouri au descoperit cât de repede necunoscuții pot deveni echipă. La Școala Gimnazială nr. 188, elevi de clasa a VI-a au trăit un scenariu în care dulapurile se răstoarnă, geamurile se sparg și teama pune stăpânire pe întreaga clasă. Pe teren, în cartier, simulările au continuat cu scenarii dure: scări prăbușite, persoane rănite, familii blocate, miros de gaz pe casa scării, frig și lipsa informațiilor. În spațiile de întâlnire transformate peste noapte în centre comunitare de resurse, oamenii au trebuit să decidă ce fac în continuare: cine primește ajutor primul, cum se strâng informațiile din cartier, cum se comunică atunci când telefoanele nu mai funcționează.
În primele secunde ale unui cutremur, s-a dovedit că majoritatea oamenilor reacționează instinctiv, dar nu mereu corect. Mulți s-au adăpostit lângă geamuri, au fugit spre scări sau au căutat ușile, comportamente extrem de periculoase în timpul unui seism. În lipsa pregătirii corespunzătoare și a unui plan pentru primele 72 de ore, oamenii atribuie responsabilitatea pentru măsurile de pregătire și intervenție în caz de seism mai degrabă autorităților. 91% dintre respondenții la cercetarea Fundației Comunitare București consideră că Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) este principalul responsabil, urmat de Primărie și autoritățile locale (53%) și de-abia apoi recunosc că și ei înșiși sunt responsabili să se pregătească (45%). Realitatea arată însă și că în primele ore după un cutremur oamenii vor fi nevoiți să se descurce pe cont propriu, în funcție de situația în care se află, întrucât autoritățile nu vor putea interveni imediat în toate zonele afectate, liniile 112 vor fi ocupate, iar spitalele vor fi ori afectate ori suprasolicitate.
Pregătirea personală, a familiei și a comunității este critică pentru primele 72 de ore după un cutremur major. Provocările întâmpinate în toate scenariile simulate au fost reprezentate de astfel de lipsuri: oamenii nu au plan făcut cu familia, rucsac de urgență pregătit, cunoștințe minime de prim-ajutor sau reacții corecte cu privire la adăpostire, intrarea sau evacuarea clădirilor și ajutorarea celor prinși sub dărâmături. Cu toate acestea, exercițiile au scos la iveală puterea comunității care poate deveni infrastructură de sprijin și calitățile umane ce pot contribui la o gestionare mai bună a situațiilor de criză. La fiecare simulare, au apărut lideri informali care au luat decizii esențiale, oamenii au dat dovadă de empatie și grijă față de cei vulnerabili, au fost solidari și au reușit să improvizeze la nevoie.
Autorități, instituții și ONG-uri, împreună în ecosistemul de pregătire și reacție la seism
Pe 19 noiembrie, Fundația Comunitară București a reunit principalii actori în prevenția, intervenția și gestionarea efectelor unui dezastru în București pentru a analiza vulnerabilitățile orașului și rezultatele simulărilor, pentru a dezvolta un plan fezabil de pregătire a bucureștenilor la seism și pentru a obține angajamente clare privind măsuri concrete. Grupul de lucru a fost format din peste 30 de reprezentanți din instituții publice și ONG-uri, precum Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB), Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB), organizații cu expertiză în prevenție și intervenție în caz de dezastre și ONG-uri precum Carusel.
Ca urmare, s-au stabilit ariile prioritare de acțiune ale rețelei: inițiative de pregătire a populației prin cursuri și simulări, comunicarea informațiilor de interes public, un flux eficient de colaborare interinstituțională și clarificarea cadrului legislativ pentru intervenții și sprijin internațional în caz de dezastru.
„La Fundația Comunitară București, ne-am asumat angajamentul să organizăm de două ori pe an astfel de întâlniri de lucru, să elaborăm planul bucureștenilor pentru primele 72 de ore după cutremur și să dezvoltăm o rețea de pregătire și intervenție cu adevărat coordonată. Considerăm că pregătirea integrată este singura noastră șansă pentru depășirea unui mare cutremur. Toate eforturile noastre evidențiază necesitatea unui plan de acțiune care să fie clar pentru toți actorii implicați: autorități, membri ai comunității, ONG-uri”, a spus Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București.
