339Centre Naționale de Competențe în Inovare Socială semnatare:
Pe 5 mai 2026, la Madrid, Centrul Național de Competențe în Inovare Socială din România (CNCIS) a coordonat lansarea Declarației de la Madrid – un apel european semnat de 81 de organizații din 18 țări, prin care se cere Comisiei Europene și negociatorilor MFF să asigure finanțare clară și recunoaștere explicită pentru inovarea socială în bugetul UE 2028-2034 (viitorul Cadru Financiar Multianual).
Sursa aici.
Banii Europei pentru următorii șapte ani se negociază acum și odată ce arhitectura Cadrului Financiar Multianual 2028-2034 va fi stabilită, corectarea omisiunilor va deveni extrem de dificilă. Din acest motiv, CNCIS România a ales să acționeze acum, coordonând un apel european fără precedent pentru ca inovarea socială să ocupe un loc clar în viitorul buget al Uniunii.
O mișcare europeană cu rădăcini românești
Evenimentul de lansare a avut loc la Madrid, în cadrul Mutual Learning Event al Centrelor Naționale de Competențe, organizat în zilele de 4-5 mai 2026 de către ESFA. Dezvoltarea Declarației a fost coordonată de CNCIS România, prin fonduri-structurale.ro / consolid8, și a reunit reprezentanți din Austria, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ungaria. Astfel, România a fost în spatele procesului de mobilizare a unui număr de alte 15 Centre Naționale de Competențe și a altor 66 de organizații din întreaga Europă, reprezentând un număr de 18 țări.
Declarația este susținută de organizații din toate cele cinci consorții europene care dezvoltă în prezent Centre Naționale de Competențe în Inovare Socială, ceea ce îi conferă o reprezentativitate europeană importantă. România figurează printre semnatari cu o prezență diversă de la autorități publice și universități, la întreprinderi sociale, ONG-uri și rețele de sprijin active la nivel național. Printre acestea se numără și: Primăria Cluj-Napoca, Universitatea de Vest Timișoara, ADV România, Ateliere Fără Frontiere, OilRight, Synerb, Impact Hub București, România Pozitivă, Rise Romania și multe altele, fapt care reflectă amploarea ecosistemului de inovare socială construit în România în ultimii ani.
România nu se numără de obicei printre țările cel mai strâns asociate cu politica de inovare socială la nivelul UE, însă de data aceasta, centrul românesc a jucat un rol important în mutarea acestui subiect într-o conversație europeană mai organizată.
„Europa are o propunere de valoare unică în lume: construim sisteme care sprijină viața și bunăstarea oamenilor. A trăi în această comunitate oferă ceva ce nicio altă regiune din lume nu oferă în prezent. Declarația de la Madrid este angajamentul nostru că inovarea socială trebuie să rămână în centrul proiectului european și în următorul exercițiu financiar.” declară Raluca Prelucă, Directoarea CNCIS România
Propunerea Comisiei Europene pentru MFF 2028-2034 pune accent pe competitivitate, reziliență, digitalizare și tranziție verde. Inovarea socială este și ea menționată explicit, însă doar într-un mod foarte limitativ, cu precădere în referințele la microfinanțare, întreprinderi sociale și infrastructură socială. Semnatarii Declarației de la Madrid consideră că lipsa specificității reprezintă o lacună structurală, pentru că, deși propunerea recunoaște obiectivele pe care inovarea socială le servește, nu recunoaște cu aceeași claritate metodele, actorii și sistemele de sprijin absolut cruciale pentru a le atinge.
Prin cele cinci cereri formulate, Declarația solicită ca inovarea socială să fie tratată ca o abordare transversală de implementare, integrată în toate mecanismele de finanțare pregătite de Comisie, îndeosebi în Facilitatea UE, Fondul Social European, Planurile Naționale și Regionale și fonduri de competitivitate.
Cele 5 cereri ale Declarației de la Madrid
Recunoașterea inovării sociale ca abordare transversală de implementare în noul MFF, cu reflectare explicită în ghiduri de programare, monitorizare și evaluare.
Finanțare vizibilă și explicită pentru inovare socială în Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat (PNRP) și în Facilitatea UE.
Menținerea și întărirea sprijinului dedicat prin Fondul Social European, cu un obiectiv orientativ de 2–2,5% din resursele FSE+ alocate acțiunilor de inovare socială.
Integrarea deliberată a inovării sociale în instrumentele de competitivitate, cercetare și sprijin pentru afaceri.
Suport clar pentru întărirea infrastructurii ecosistemului: centre de competențe, organizații intermediare, instrumente diversificate de finanțare și cadre comune de măsurare a impactului.
